PESCUITUL SPORTIV DIN ROMÂNIA
Sport, afacere și corupție
Editorial de Ștefan Popescu
În emisiunea pe care o moderez pe platforma PubliveTV.ro intitulată Tribunalul Sportivilor, mi-am propus să abordez un subiect delicat pe tema pescuitului sportiv, o ramură sportivă cu cei mai mulți practicanți din România. Și nu este o afirmație fără acoperire, întrucât în anul 2011 IMAS a făcut o cercetare de piată în acest sens, la solicitarea Revistei Pescar modern, edirată de regretatul Victor Țăruș, unul dintre cei mai mari promotori ai acestui sport.
Iată ce a arătat studiul de piață menționat, cu rezerva modificărilor datelor, datorită migrației masive a cetățenilor români spre alte meleaguri.
Analiză profundă de personalitate. Întrebări unice la fiecare încercare.
...
Sursa acestor informații este pagina web Fishing&Hunting, post privat de televiziune.
Ecuații, logică pură și IQ vizionar. Demonstrează-ți valoarea!
Dovedim genialitatea în fiecare zi
Se certifică abilitățile intelectuale de excepție ale posesorului
...
IMAS a finalizat un astfel de studiu in perioada 9 – 17 noiembrie 2011, pe un esantion multistadial si realizat in 189 de puncte de esantionare din 91 de localitati. Marimea esantionului a fost de 1041 de persoane, eroarea maxima de esantionare fiind de +/- 3%. Intrebati daca merg la pescuit, un procent de 25% au raspuns afirmativ, ceea ce inseamna ca – cel putin teoretic – din 20 de milioane de romani, 5 milioane umbla dupa baboi. Evident ca este vorba despre 5 milioane de romani – barbati, femei, copii, batrani – care au fost cel putin o data in viata la peste… Sa nu va inchipuiti ca avem de a face cu pescari ce ajung pe apa saptamanal.
Acum putem desena profilul pescarului majoritar. Pescuieste de cel mult 2 – 3 ori pe an, numai in ape publice, cu undita, fara a plati taxa ANPA. El nu este membru al unei asociatii, nu cumpara reviste si nici nu le citeste atunci cand da de ele. In schimb se uita la TV, la emisiunile de pescuit. Are undeva pana in 8 clase primare, uneori ceva peste, ceva de genul prima treapta de liceu. In top 5 al notorietatii firmelor de echipament de pescuit se afla pentru acest pescar pe primul loc Baracuda, urmata de Cormoran, apoi in ordine de Mustad si Shakespeare. Cele mai multe produse cumparate de acest pescar pentru a-si completa trusa sunt produse de Mustad (probabil cele mai populare carlige din Romania), apoi de Cormoran si de Baracuda. Pescarul majoritar cheltuieste anual pentru nada si momeli sub 200 lei. Mai cheltuieste alti 200 lei pentru echipamente de pescuit si inca 200 lei pentru deplasarea la apele pe unde pescuieste. O caracterizare fugara a acestui pescar ar construi o imagine de familie iesita pe malul apei, cu lansete si undite multe, cu gratar, mici si patura.
Sa vedem insa cam cum arata pescarul ceva mai pasionat, cel care merge mai des la pescuit si care se straduie sasi mareasca bugetul destinat acestei activitati. In linii mari pescarii prefera apele publice (49%) si doar 23,7% pescuiesc pe ape private. In fine 27,1% merg pe ambele tipuri de ape. Dintre ei doar 12,1% isi vizeaza permisul si doar 6,1 s-au afiliat unei asociatii. Doar 5% dintre ei cheltuiesc intre 200 si 900 lei anual pentru nada si momeli, 4,1% cheltuiesc o suma situata in aceasta marja pentru deplasari si un alt 5% se incadreaza intre 200 si 900 lei pentru a-si achizitiona echipamente. Este evident ca in acest procent de 5% sunt inclusi pescarii dedicati, hotarati sa consume timp si bani pentru pasiunea lor, cu varste cuprinse intre 45 si 59 de ani. Foarte probabil sa se incadreaze in grupa celor care merg cel putin o data pe luna la pescuit, care locuiesc in orase mijlocii ale Munteniei, cu un venit lunar de 750 lei si care au un statut social mediu. Poate o sa va para bizar, dar in aceasta grupa se incadreaza atat barbati, cat si femei, in procentaje sensibil egale. Cei mai multi barbati au ca studii 8 clase, in timp ce femeile sunt ceva mai scolite, marea lor majoritate avand liceul. Ei reprezinta cel mai activ segment, atat ca prezenta pe site-uri, forumuri pescaresti, fiind si cei mai buni clienti ai dealerilor de echipamente de pescuit.
Daca ne uitam mai atent la chestionar, vom afla ca din totalul pescarilor (cei 25% din esantion) doar 4% dintre acestia sunt interesati de pescuitul de competitie, cifra ce este fara indoiala inclusa in cele 5% care reprezinta nucleul, hard core-ul pescuitului sportiv din Romania. Mai exact spus, 25.000. Numai ca cifrele BRAT din ultimii ani ne indica un maxim la revistele pescaresti de 13.000 de exemplare vandute, in timp ce interesul pentru pescuitul de competitie nu pare sa depaseasca 2000 de competitori pentru toate stilurile cumulate (spinning, fly, stationar si crap). Ceea ce inseamna ca suntem inca mult sub potential.
Sa-i vedem insa si pe cei care merg cam o data pe saptamana la pescuit. Sunt in marea majoritate barbati cu varste cuprinse intre 30 si 44 de ani, provin din mediul rural al Munteniei si au un venit mediu de sub 290 lei. Cu studiile nu stau rau, au liceul, in schimb au un statut mediu scazut. Este foarte probabil vorba despre pescuitul de subzistenta in care se incadreaza profilul pescarului care pescuieste cu undita si lanseta.
Iata asadar conform studiului IMAS, realizat pe un esantion reprezentativ la nivel national, 5 milioane de practicanti ai acestui sport. O suma care, convertita in voturi, da fiori oricarui candidat la un post de senator sau deputat. O suma care da dimensiune palpabila pietei halieutice pentru orice importator de scule, pentru orice producator autohton de echipament de pescuit. Suntem 5 milioane si asta ar trebui sa ne dea increderea ca avem puterea sa schimbam ceva. Evident ca exista acel +/- 3% eroare, poate suntem ceva mai putini, dar oricare ar fi aceasta cifra si reprezentam un segment important al societatii civile care ar trebui sa-si apere interesele. Suntem milioane de consumatori, motorul unui segment economic deloc de negljat. De echipamente, de carburanti, de servicii, de bere si mai spuneti voi de ce. Suntem realisti, nu este vorba despre consumatori inraiti, caci 40% dintre ei au mers la pescuit ultima oara acum mai mult de un an,12% acum un an si 7% acum 6 luni. Totusi 21% dintre intervievati au mers la pescuit ultima data acum trei luni, 13% acum o luna si 7% acum o saptamana. Cele trei segmente active fac impreuna 41%, ceea ce inseamna putin peste 2 milioane, o suma insemnata atat pentru cei care au un bussines in zona ofertei de servicii (in special ape private, dar si hoteluri, pensiuni si restaurante), cat si a comertului cu echipamente de pescuit. Din cei 2 milioane de pescari care conteaza in zona consumului putem extrage acel 7% ce reprezinta subiectii ce au declarat ca au mers la un concurs de pescuit – 4% in postura de concurenti si 3% ca spectatori. Desi foarte mic, procentajul acesta al pescuitului de competitie reprezinta un segment important al pescuitului sportiv deoarece aici se formeaza campioni, aici veti intalni cei mai pasionati pescari, cele mai performante echipamente si tehnici de pescuit. Intr-un cuvant formatorii de opinie, modelele, asa cum se intampla in fiecare sport serios, de la automobilism la fotbal.
Despre toate acestea, precum și alte aspecte care privesc pescuitul sportiv, voi discuta vineri 14 noiembrie, ora 18 cu Mălin Mușatescu, pescar sporttiv pasionat, publicist recunoscut în domeniul pescuitului și realizator de emisiuni pe postul TV Fishing&Hunting
[related_category_links]
