Actualitate interna
Recent publicate, datele financiare pentru 2025 arată că statul român a înregistrat o scădere a deficitului bugetar, însă această evoluție are la bază creșteri de taxe și impozite, mai degrabă decât o reducere reală a cheltuielilor publice.
Potrivit cifrelor oficiale, cheltuielile totale ale statului au crescut cu 82 miliarde lei față de 2024, în timp ce încasările au urcat cu 88 miliarde lei, rezultând o scădere a deficitului de aproximativ 6 miliarde lei. În termeni procentuali, cheltuielile raportate la PIB au crescut cu 1%, iar veniturile cu 2%.
Analiză profundă de personalitate. Întrebări unice la fiecare încercare.
...
Această realitate a fost evidențiată de fostul ministru Claudiu Năsui, care a subliniat că scăderea deficitului a fost realizată mai ales prin majorarea taxelor, deși acestea ar fi trebuit, potrivit unor promisiuni anterioare, să nu fie crescute.
Ecuații, logică pură și IQ vizionar. Demonstrează-ți valoarea!
Dovedim genialitatea în fiecare zi
Se certifică abilitățile intelectuale de excepție ale posesorului
...
Analiza arată că atât guvernul Ciolacu, cât și guvernul Bolojan au contribuit aproape egal la creșterea cheltuielilor publice:
Guvernul Ciolacu – +41,1 miliarde lei
Guvernul Bolojan – +40,5 miliarde lei
Astfel, ideea de „strângere a curelei” nu se reflectă în cifrele totale ale cheltuielilor, chiar dacă guvernele încearcă să atribuie responsabilitatea celuilalt.
Guvernul Bolojan a reușit să reducă cheltuielile de personal cu 4,7 miliarde lei, însă aceste economii au fost compensate prin majorări la alte capitole:
Cheltuieli cu bunuri și servicii: +7,2 miliarde lei
Cheltuieli pentru „investiții”, în special prin Ministerul Dezvoltării: +4,4 miliarde lei
Practic, ceea ce s-a tăiat la salarii a fost redistribuit pentru alte cheltuieli, iar investițiile sunt finanțate din aceiași bani colectați prin majorările fiscale.
Creșterile de taxe și accize se reflectă direct în prețuri mai mari la bunuri și servicii, afectând consumatorii obișnuiți. În paralel, privilegiile politice și subvențiile partidelor nu au fost diminuate, iar cheltuielile parlamentare rămân nemodificate.
Analiza lui Năsui indică că deficitul mai mic nu a adus reduceri reale pentru cetățeni, ci a folosit resursele colectate suplimentar prin taxe pentru a finanța aceleași cheltuieli și investiții promovate ca priorități guvernamentale.
Datele din 2025 arată un stat care cheltuie și taxează mai mult, cu un deficit mai mic obținut în principal din veniturile colectate de la cetățeni, nu din reforme structurale sau reducerea privilegiilor politice. România rămâne într-o situație în care economiile promise și „strângerea curelei” pentru stat sunt doar parțial vizibile, iar factura cade tot pe umerii contribuabililor.
sursa foto: Facebook / Claudiu Năsui
