
Premierul Ilie Bolojan își reafirmă poziția referitoare la utilizarea termenului „șobolani” în discursul său public, explicând că acesta a fost o alegere deliberată pentru a ilustra situația companiilor de stat din România. Într-un interviu acordat la Europa FM, Bolojan a fost întrebat dacă regretă alegerea cuvântului, răspunzând că acesta reprezintă un exemplu simplu, ușor de înțeles de către oamenii obișnuiți.
Declarațiile premierului au fost făcute într-un moment în care discuțiile privind transparența și eficiența companiilor de stat sunt din ce în ce mai intense. Bolojan a folosit termenul „șobolan” pentru a descrie nu doar comportamentele neetice, ci și efectul dăunător pe care acestea le au asupra resurselor publice. Conform premierului, acest exemplu a fost ales pentru a face lumină asupra problemelor sistemice din administrația publică.
Premierul a subliniat, în interviul său, că nu regretă utilizarea cuvântului „șobolan” deoarece a dorit să sublinieze impactul negativ al corupției asupra bunurilor publice. El a afirmat că, în cazul în care bunurile sunt afectate de furturi sau de management defectuos, beneficiile aduse de acestea nu se resimt în rândul cetățenilor. „Am dat un exemplu simplu. În condițiile în care ai niște bunuri perisabile sau consumabile într-o cămară, pe care le-ai muncit din greu, și ți se distrug, îți dai seama că oricât ai duce în cămara aia, familia ta nu are acele beneficii”, a declarat Bolojan.
Când a fost întrebat de jurnalistul Cătălin Striblea să ofere un exemplu concret de „șobolan”, premierul a descris comportamentele angajaților care tolerează sau contribuie la furturi. „Gândiți-vă, de exemplu, că în condițiile când ai oameni care sunt pe posturi și tolerează furturile, fac parte din astfel de rețele, acești oameni sunt la capitolul probleme care îți distrug resursele”, a explicat premierul. Această declarație subliniază preocuparea lui Bolojan față de integritatea sectorului public și nevoia urgentă de reformă.
În discuția despre corupție, Bolojan a clarificat că, deși a folosit un termen puternic, nu dorește să categorizeze fiecare persoană ci să pună în evidență efectele sistemice ale corupției. În acest context, el a subliniat că „un om care încurajează sisteme de corupție, care încurajează sau tolerează mecanisme de tip sistem, cu siguranță nu trebuie să funcționeze în sectorul public”. Aceste declarații sugerează o abordare mai dură față de corupția din administrație.
În finalul interviului, Ilie Bolojan a reafirmat că discursul public ar trebui să fie civilizat și că etichetările excesive nu ajută în abordarea problemelor sistemice. El a adăugat: „Am dat acest exemplu… Era un exemplu metaforic, dar nu cred că e căderea mea personală sau a oamenilor care înțeleg că nivelul de discurs trebuie să fie unul civilizat”. Această poziție reflectă dorința sa de a menține un standard înalt în comunicarea publică, subliniind totodată gravitatea problemei corupției în România.
sursa foto: Facebook / Ilie Bolojan