
Legea salarizării profesorilor revine în centrul unei dispute majore între sindicate și Guvern, după apariția în spațiul public a unui proiect care nu a fost discutat cu reprezentanții angajaților din educație. Federațiile sindicale reclamă abateri grave de la angajamentele asumate și avertizează asupra unor efecte pe termen lung asupra sistemului.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” susțin că varianta actuală a proiectului de lege a salarizării unitare contrazice atât declarațiile oficiale, cât și cadrul legal existent. Potrivit acestora, documentul ignoră prevederile OUG nr. 57/2023, care stabilește baza de calcul a salariilor din învățământ în raport cu salariul mediu brut pe economie.
În acest context, sindicatele atrag atenția că, dacă legislația ar fi fost aplicată, un profesor debutant ar fi trebuit să ajungă în 2026 la un salariu brut de aproximativ 8.600 de lei. Proiectul actual nu respectă însă acest prag, ceea ce, în opinia reprezentanților din educație, indică o renunțare tacită la obligațiile legale.
Pe lângă nivelul salariilor, o altă problemă semnalată este reducerea diferențelor dintre veniturile profesorilor aflați la început de carieră și cei cu experiență. Sindicatele consideră că această „aplatizare” afectează motivația profesională și recunoașterea progresului în carieră.
La mijlocul controversei privind legea salarizării profesorilor se află și comparația cu alte categorii profesionale. Deși anterior s-a discutat ca salariul maxim al unui profesor să fie comparabil cu cel al unui medic specialist, proiectul actual ar menține o diferență semnificativă, estimată la câteva mii de lei în defavoarea cadrelor didactice.
Reprezentanții sindicali susțin că aceste modificări contravin inclusiv principiilor discutate cu instituții internaționale, unde salarizarea adecvată a profesorilor a fost considerată esențială pentru reformarea sistemului educațional. În lipsa unor ajustări, există riscul accentuării deficitului de personal și al scăderii atractivității profesiei didactice.
Sindicatele solicită corectarea urgentă a proiectului și respectarea integrală a legislației în vigoare, avertizând că, în caz contrar, vor recurge la acțiuni de protest. De asemenea, acestea atrag atenția asupra impactului pe termen lung asupra elevilor și asupra calității educației.
În concluzie, disputa privind legea salarizării profesorilor evidențiază tensiunile persistente dintre autorități și sistemul educațional, într-un moment în care stabilitatea și predictibilitatea politicilor publice sunt esențiale pentru viitorul învățământului din România.