
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis Curții Constituționale (CCR) o sesizare de neconstituționalitate referitoare la Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021. Actul normativ vizează aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor bruni asupra persoanelor și bunurilor acestora.
Legea trimisă la promulgare prevedea o majorare semnificativă a numărului de urși ce pot fi eliminați în anul 2026, stabilind o cotă fixă de 859 de exemplare ca nivel de prevenție la nivel național (față de 426 în 2024) și un număr de 110 exemplare ca nivel de intervenție (față de 55 în 2024), repartizate matematic pe județe și pe 528 de fonduri cinegetice.
În argumentația șefului statului, actul normativ încalcă grav principii fundamentale din Constituția României, dreptul european și regulile privind separația puterilor în stat.
Prima axă a sesizării vizează încălcarea art. 148 alin. (2) privind prioritatea dreptului Uniunii Europene, raportat la art. 35 (dreptul la un mediu sănătos) și art. 135 (obligația statului de a menține echilibrul ecologic) din Constituție.
Prin introducerea unor „cote fixe” de prevenție asimilate unei vânătoari anuale planificate, legea contravine Directivei 92/43/CEE (Directiva Habitate), care include ursul brun în categoria speciilor de importanță comunitară ce necesită o protecție strictă. Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), orice derogare de la interzicerea uciderii acestor animale trebuie să treacă în mod obligatoriu trei teste cumulative:
Testul Motivului Specific: Derogările trebuie să fie individualizate, punctuale și fundamentate pe riscuri concrete, eliminându-se ideea de gestionare colectivă și prestabilită.
Testul Alternativei Satisfăcătoare: Statul are obligația să demonstreze științific că metodele non-letale (garduri electrice, managementul deșeurilor, relocări, monitorizări) au fost aplicate și s-au dovedit ineficiente înainte de a recurge la măsuri letale.
Testul Stării de Conservare Favorabilă: Fixarea unei cote abstracte nu garantează menținerea pe termen lung a viabilității speciei în arealul său natural. În caz de incertitudine, se aplică principiul precauției.
Al doilea set de critici formulate de Președintele Nicușor Dan lovește în modul în care a fost redactată și adoptată legea, invocând încălcarea art. 1 alin. (4) și (5) (separația puterilor în stat, claritatea legii) și art. 126 alin. (6) (garanția controlului judecătoresc) din Constituție.
Conform normelor europene și legislației naționale cadru (OUG nr. 57/2007), stabilirea numărului de exemplare ce pot fi extrase prin derogare reprezintă o operațiune strict administrativă, tehnică și de gestiune curentă. Această competență aparține exclusiv autorității executive centrale (Ministerul Mediului), prin emiterea unui ordin de ministru bazat pe avizul Academiei Române.
Prin stabilirea cifrelor exacte de 859 și 110 exemplare direct în textul legii și al anexelor sale, Parlamentul a exercitat o funcție administrativă, acționând ultra vires (depășindu-și competența constituțională).
Eliminarea controlului judecătoresc: Dacă cotele ar fi fost aprobate prin ordin de ministru (act administrativ), datele științifice din spate puteau fi contestate și verificate de orice cetățean sau ONG în instanțele de contencios administrativ. Prin transformarea măsurii în lege, controlul instanțelor de drept comun dispare complet.
Paralelism legislativ și neclaritate: Legea creează o suprapunere de proceduri administrative, stabilind că din 2028 cotele se vor da prin ordin al autorității care răspunde de vânătoare, generând confuzie și coliziuni cu mecanismul general de acordare a derogărilor reglementat deja în OUG nr. 57/2007.
Pentru toate aceste considerente, Președintele României a solicitat Curții Constituționale să admită sesizarea și să declare neconstituțională modificarea legislativă adusă ordonanței privind intervențiile în cazul atacurilor de urs brun.
sursa: presidency.ro
foto: Facebook / Nicușor Dan