
România își susține cauza de securitate direct la SHAPE (Supreme Headquarters Allied Powers Europe) din Belgia, cartierul general militar al NATO responsabil pentru coordonarea tuturor operațiunilor Alianței. Radu Miruță a efectuat o vizită oficială la sediul de comandă, unde a expus în fața reprezentanților militari din toate cele 32 de state membre detaliile crizei generate de incursiunile ilegale ale dronelor rusești în spațiul aerian românesc.
Mesajul central transmis aliaților a fost unul de responsabilitate: România nu solicită asistență externă fără a demonstra că a epuizat și a implementat toate măsurile interne care țin de propriile atribuții.
În cadrul reuniunii de nivel înalt, au fost prezentate dovezi concrete privind pericolele directe la care sunt expuși cetățenii români. Discuțiile au inclus detalii sensibile despre cel mai recent incident înregistrat la Galați, unde populația locală a ajuns să simtă în mod direct mirosul de explozibil transportat de aparatele de zbor rusești.
„Am prezentat deschis modul în care ducem lupta antidronă în zona Dobrogei, cum folosim capabilitățile pe care le avem, ce vulnerabilități am identificat și, mai ales, ce măsuri am luat pentru a le acoperi”, a explicat Radu Miruță.
Strategia României a inclus o radiografie realistă a capacităților de apărare existente în regiunea Dobrogei, fiind recunoscute atât punctele forte, cât și breșele logistice pe care autoritățile de la București încearcă în mod constant să le remedieze pentru a diminua riscurile de securitate.
Pentru a demonstra partenerilor nord-atlantici că statul român își asumă financiar propria protecție, la SHAPE au fost prezentate contractele gata semnate. Prin intermediul programului european SAFE, România a lansat comenzi ferme pentru tehnică modernă de apărare antiaeriană și sisteme antidronă, valoarea totală a achizițiilor ridicându-se la aproximativ 3 miliarde de euro.
Cu toate acestea, componenta critică o reprezintă timpul. Primele echipamente de ultimă generație vor începe să fie livrate abia peste aproximativ un an și jumătate. În acest interval de vulnerabilitate tehnică, solicitarea unui sprijin aliat temporar pe Flancul Estic este considerată pe deplin legitimă. Dialogul pe această temă a fost deschis încă din luna februarie, când Ministerul Apărării a solicitat oficial asistență, demers aprobat deja din punct de vedere tehnic de către structurile NATO.
România a dovedit la nivel militar că este un partener de încredere, care își respectă angajamentele și contribuie activ la arhitectura globală a NATO, recunoscând în același timp că nicio națiune nu poate deține în permanență resurse pentru absolut toate scenariile de criză.
Următorul pas în acest dosar diplomatic revine delegațiilor militare ale celorlalte state membre. Aceștia urmează să înainteze propriilor decidenți politici propunerile tehnice pentru aprobarea unui transfer temporar de tehnică militară antidronă către România, până când țara noastră va recepționa sistemele proprii aflate acum în producție.
sursa foto: Facebook / Radu Miruță