Pe lângă Ion Ceban, alte două persoane de cetățenie moldovenească au fost vizate de aceeași interdicție, însă identitatea acestora nu a fost făcută publică. Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a declarat într-un interviu pentru RFI că această decizie se bazează pe considerente de securitate națională.
Țoiu a explicat că Ion Ceban este suspectat de „legături complicate” cu Federația Rusă, acestea fiind documentate pe o perioadă îndelungată. Ea a subliniat că România urmărește să reducă influența rusă în regiune, mai ales în contextul apropiatelor alegeri parlamentare din Republica Moldova.
Primarul Chișinăului a respins acuzațiile formulate, afirmând că nu există probe concrete care să susțină presupusele conexiuni cu Rusia. El consideră că interdicția este nejustificată și că nu i s-au prezentat dovezi clare în acest sens.
Ion Ceban a avut o carieră politică marcată de schimbări semnificative, trecând de la Partidul Comuniștilor la Partidul Socialiștilor, pentru ca ulterior să-și înființeze propriul partid, Mișcarea Alternativa Națională (MAN). Deși promovează o retorică orientată spre valorile europene, el a efectuat o vizită la Moscova chiar înainte de declanșarea invaziei ruse în Ucraina.
Republica Moldova este un stat aflat într-o zonă geopolitică sensibilă, unde influențele externe, în special cele ale Rusiei și ale Uniunii Europene, se intersectează adesea. Alegerile parlamentare din 28 septembrie sunt privite ca un moment crucial pentru direcția politică a țării, iar tensiunile dintre actorii interni și externi sunt ridicate.
În acest context, decizia României de a impune interdicții unor figuri politice moldovenești este interpretată de unii ca o măsură de securitate, iar de alții ca o intervenție cu motivații politice.
