
Liderul PNL și premierul interimar, Ilie Bolojan, a publicat o analiză privind situația fiscală a României, bazată pe datele execuției bugetare din primele cinci luni ale anului 2026. Conform cifrelor oficiale, deficitul bugetar a înregistrat o scădere semnificativă comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, evoluție pe care Bolojan o atribuie corectării cheltuielilor aparatului de stat.
Scădere nominală a deficitului în primele cinci luni
Datele prezentate arată că deficitul bugetar al României a coborât la 36 de miliarde de lei (1,75% din PIB) în intervalul ianuarie-mai 2026, față de cele 64 de miliarde de lei (3,35% din PIB) înregistrate în primele cinci luni din 2025.
Această diferență reprezintă o ajustare brută de peste 28 de miliarde de lei. Potrivit liderului liberal, măsura a fost necesară pentru a tempera ritmul cheltuielilor publice din anii precedenți, care depășeau veniturile generate de economie.
„Reducerea de peste 28 de miliarde de lei este prima corecție serioasă după ani în care cheltuielile statului au crescut mult peste ceea ce producem. Nu mai putea fi evitată. Este un semn clar că statul începe să cheltuiască mai aproape de ceea ce își permite.”
Pentru a explica procesul de consolidare fiscală, Bolojan a utilizat analogia unui tratament medical, subliniind că primele etape ale unei reforme bugetare pot genera măsuri de austeritate sau disconfort economic, dar sunt esențiale pentru stabilitatea pe termen lung.
Deși a mulțumit publicului pentru gestionarea acestei perioade de tranziție, premierul interimar a atras atenția că rezultatele pozitive pot fi anulate în absența unei discipline fiscale riguroase.
Factorii identificați ca riscuri pentru buget în perioada următoare:
Măsurile populiste: Adoptarea unor politici de cheltuieli fără acoperire reală în venituri;
Clientelismul: Alocarea resurselor publice pe criterii politice;
Risipa: Menținerea ineficienței în gestionarea fondurilor administrative.
Pe termen lung, continuarea acestei tendințe ar permite reducerea sumelor destinate plății dobânzilor la creditele de stat. Fondurile astfel eliberate ar putea fi redirecționate către proiecte de infrastructură, investiții publice și modernizarea serviciilor esențiale.
foto: facebook / Ilie Bolojan