
În contextul dezbaterilor publice recente privind implementarea portofelului digital în România, au apărut o serie de întrebări legate de costurile, securitatea datelor și modul de funcționare a acestui sistem. Pentru a clarifica aspectele tehnice și procedurale ale proiectului, activista Oana Gheorghiu a publicat o analiză detaliată prin care explică parametrii reali în care este dezvoltată această infrastructură digitală.
Contextul implementării și sursa codului tehnologic
Digitalizarea serviciilor publice reprezintă o prioritate asumată de România, cu un termen limită de finalizare stabilit pentru sfârșitul anului 2026. Proiectul portofelului digital vizează crearea unei aplicații care să permită cetățenilor stocarea în format digital a documentelor de identitate și a altor acte oficiale, facilitând interacțiunea cu instituțiile statului.
Oana Gheorghiu subliniază că, din punct de vedere tehnic, soluția aleasă nu implică achiziționarea unui soft proprietar contra cost, ci preluarea gratuită a codului-sursă dezvoltat deja de Guvernul Germaniei. Această abordare a fost selectată pentru a respecta calendarul strâns de implementare, utilizând o infrastructură validată, pe care România urmează să își construiască propria aplicație, realizând astfel economii de timp și de fonduri publice.
foto: Facebook / Oana Gheorghiu