
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a reiterat amenințările la adresa Iranului, subliniind o strategie de presiune continuă în cadrul unui conflict care a durat deja 23 de săptămâni. Aceasta abordare, care include termene limită strânse pentru deschiderea Strâmtorii Hormuz, a generat îngrijorări atât în Washington, cât și în capitalele din Orientul Mijlociu.
Războiul dintre Statele Unite și Iran a escaladat în urma atacurilor combinate ale SUA și Israel din 28 februarie, când s-au lansat primele acțiuni militare împotriva Teheranului. Această situație a dus la o creștere a tensiunilor, iar amenințările lui Trump au devenit parte dintr-un model recurent.
Trump a impus în mod repetat termene pentru Iran, care nu au fost respectate, doar pentru a-și retracta ulterior amenințările. Un exemplu notabil a avut loc pe 7 aprilie, când Trump a avertizat că „o civilizație întreagă va dispărea” dacă Iranul nu redeschide imediat Strâmtoarea Hormuz. Cu toate acestea, cu doar două ore înainte de expirarea termenului, președintele a anunțat o încetare a focului de două săptămâni, intervenția mediatorului din Islamabad având un rol crucial.
Negocierile dintre cele două țări au fost etichetate ca fiind „duplicitare” de către Trump, care a avertizat că Iranul are „o ultimă șansă” de a ajunge la un acord. Pe de altă parte, Teheranul a negat că ar purta discuții directe cu Statele Unite, declarând că se concentrează pe consultări cu Oman privind gestionarea Strâmtorii Hormuz, care a declanșat o creștere spectaculoasă a prețurilor la petrol pe piețele energetice internaționale.
De-a lungul acestui conflict, Trump a reîntărit mesajul său de forță, menționând că, în cazul în care Iranul nu acceptă un acord, ar fi „nicio urmă” din țară. Cu toate acestea, în zilele imediat următoare, președintele a evitat acțiunile militare, sugerând că discuțiile ar fi avansat. Acest ciclu de amenințări și retractări a determinat o confuzie constantă, atât pentru analiști, cât și pentru actori din piața energetică globală.
Un alt moment critic a fost pe 11 iunie, când Trump a declarat că SUA va prelua „controlul total” asupra industriilor de petrol și gaze ale Iranului, doar pentru a anunța, câteva ore mai târziu, că s-ar fi ajuns la progrese semnificative în negocieri. În ciuda semnării unui Memorandum de înțelegere pe 17 iunie, care a stabilit o încetare a focului pe o perioadă de 60 de zile pentru negocieri, progresul a fost limitat. Divergențele în pozițiile celor două părți s-au amplificat, iar discuțiile au eșuat rapid.
Un nou apel pentru negocieri a avut loc recent, când Trump a reafirmat că este convins că un acord este aproape, dar deocamdată, realitatea sugerează o tensiune în continuare prelungită. Conexiunea complexă dintre Washington și Teheran rămâne extrem de tensionată, iar perspectiva unei soluționări durabile a conflictului se îndepărtează pe măsură ce fiecare parte își întărește pozițiile.
sursa: al jazeera
sursa foto: facebook / Donald J. Trump