Actualitate interna
Pe 31 august 2026, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ajunge oficial la final. Lansat cu mari promisiuni în perioada pandemiei, programul se încheie în mijlocul unor tensiuni politice și economice majore. Europarlamentarul Claudiu Târziu prezintă un bilanț critic al celor cinci ani de derulare a planului, susținând că rezultatele finale sunt departe de promisiunile inițiale și că costurile pe termen lung vor fi suportate tot de cetățeni.
Conform analizei prezentate de Claudiu Târziu, traseul financiar al PNRR a înregistrat tăieri masive pe parcursul implementării:
Analiză profundă de personalitate. Întrebări unice la fiecare încercare.
...
Alocarea inițială (2021): România a pornit de la o sumă promisă de 29,2 miliarde de euro.
Ecuații, logică pură și IQ vizionar. Demonstrează-ți valoarea!
Dovedim genialitatea în fiecare zi
Se certifică abilitățile intelectuale de excepție ale posesorului
...
Bugetul renegociat: În urma ajustărilor din 2023 și iulie 2026, valoarea totală a planului a fost redusă la 20,1 miliarde de euro.
Suma absorbită efectiv: La final de program, România a reușit să atragă doar aproximativ 13 miliarde de euro, pierderile fiind cauzate atât de renunțarea la unele împrumuturi, cât și de penalizările pentru jaloanele neîndeplinite.
Printre principalele jaloane ratate se numără legea salarizării unitare, care a atras o penalizare recentă de 770 de milioane de euro.
Una dintre cele mai mari probleme semnalate este legată de Jalonul 119a, care impune scoaterea din funcțiune a încă 710 MW din capacitățile de producție pe bază de cărbune (cum sunt grupurile de la Turceni și Craiova).
În contextul unei secete istorice pe Dunăre, al scăderii producției hidro și al opririi temporare a reactoarelor de la Cernavodă, renunțarea la cărbune pune sub semnul întrebării siguranța sistemului energetic național. Autorul subliniază dilema dificilă în care se află Guvernul: închiderea centralelor riscă să lase țara fără energie în iarnă, în timp ce menținerea lor atrage sancțiuni financiare drastice de la Bruxelles.
Citatul din raportul Curții Europene de Conturi din mai 2026 indică o lipsă generală de transparență la nivelul întregului mecanism european, fiind dificil de urmărit unde s-au alocat exact fondurile și ce rezultate concrete au produs. Pe plan intern, sunt menționate nereguli precum achiziția de microbuze electrice la prețuri supraevaluate, rămasă fără anchete finalizate.
În ceea ce privește marile proiecte de investiții, bilanțul indică realizări parțiale:
S-au realizat mai puțin de 60% din autostrăzile promise inițial.
Au fost finalizate sub o treime din spitalele asumate.
Proiectele rămase nefinalizate vor fi mutate pe alte surse de finanțare (fonduri de coeziune, bugetul de stat), crescând astfel datoria publică.
sursa: claudiutarziu.ro
foto: Publive Media TV
