
Unul dintre cele mai importante noduri rutiere din București trece printr-un amplu proces de reparații, după ani în care structura a fost exploatată fără intervenții majore.
Pasajul Basarab, una dintre lucrările de infrastructură care au schimbat radical circulația în București, este în plin proces de reabilitare. Primăria Capitalei a prezentat duminică seară o serie de cifre care arată dimensiunea intervențiilor realizate până acum.
Potrivit datelor publicate de municipalitate, aproximativ 52.000 de metri pătrați de suprafețe din beton au fost curățați, reparați și protejați cu vopsele speciale. Pentru a înțelege dimensiunea lucrării, suprafața este de aproape trei ori mai mare decât amprenta la sol a Palatului Parlamentului.
Un alt indicator important îl reprezintă fisurile reparate: aproximativ 5.577 de metri de fisuri în beton au fost astupate. Au fost executate și lucrări structurale mai complexe, inclusiv decopertarea și refacerea unor zone degradate și montarea de armături noi.
Intervențiile nu s-au limitat la structura de beton. Au fost refăcuți aproximativ 37.000 de metri pătrați din stratul de uzură al carosabilului, au fost înlocuiți 135 de metri de rosturi de dilatație și au fost reabilitați circa doi kilometri de trotuare și borduri.
Și infrastructura destinată transportului public este inclusă în lucrări. Calea de rulare a tramvaiului a fost curățată pe mii de metri pătrați, iar elementele de fixare ale șinelor au fost reparate.
O altă problemă importantă este evacuarea apelor pluviale. Municipalitatea spune că au fost instalați aproape patru kilometri de sistem nou pentru preluarea apei, însă lucrările nu sunt încă finalizate.
Mesajul transmis de Primăria Capitalei este că pasajul ar urma să fie „ca nou” la începutul anului viitor, când este prevăzută și recepția lucrărilor.
Cazul Pasajului Basarab ridică însă și o întrebare mai largă despre infrastructura Capitalei: cât costă, în final, lipsa mentenanței regulate?
O construcție de asemenea dimensiuni nu poate fi întreținută doar atunci când apar probleme vizibile. Podurile, pasajele și viaductele au nevoie de monitorizare și intervenții periodice pentru ca lucrările mari și costisitoare să nu devină inevitabile.
Pentru bucureșteni, miza este simplă: o infrastructură sigură și funcțională, nu doar una inaugurată spectaculos.
sursa: digi24
sursa foto: Facebook/ Primăria Capitalei