
Tensiunile la granițele externe ale Uniunii Europene reactivează cooperarea strategică între București și Madrid. Ministra de Externe, Oana Țoiu, a purtat o serie de convorbiri cruciale cu omologul său spaniol, José Manuel Albares, privind situația din enclava Ceuta, subliniind că protejarea frontierelor UE reprezintă o miză colectivă directă, de la Marea Neagră până în Mediterana.
Subiectul fierbinte va fi tranșat marțea viitoare în cadrul Consiliului JAI (Justiție și Afaceri Interne), la cererea expresă a mai multor state membre, printre care și România.
Cu aproape 2.000 de kilometri de frontieră externă a blocului comunitar sub gestionare directă, România joacă un rol pivotal pe Flancul Estic, confruntat cu provocări specifice la Marea Neagră, dar interconectat cu securitatea sudică a Alianței.
„Schengen este cel mai mare proiect de liberă circulație din lume, cu 3,5 milioane de oameni care trec zilnic frontierele interne. România are o miză uriașă aici, având cea mai mare pondere proporțională de cetățeni care muncesc și studiază în spațiul Schengen”, a punctat șefa diplomației române.
De asemenea, ministra a mai menționat că enclava Ceuta nu face parte din spațiul de liberă circulație fără controale, Spania aplicând un regim de dublu control (la granița cu Marocul și la ieșirea din enclavă). În prezent, aproape toți cei care au trecut ilegal frontiera au fost deja returnați în Maroc.
Pe plan intern, pregătirea tehnică și politică a României continuă în ritm alert. În ultimele săptămâni, MAE și MAI au finalizat raportul de verificare privind modernizarea procedurilor de acordare a vizelor conform standardelor europene.
Rezultatul a fost nu doar o evaluare favorabilă, ci și preluarea unor bune practici românești ca model util pentru alte țări aflate în proces de aderare.
Solidaritatea diplomatică dintre cele două țări se traduce direct și în plan militar. În contextul riscurilor crescute pe Flancul Estic, Spania își sporește prezența pe teritoriul României sub umbrela misiunii NATO de apărare aeriană.
Armamentul spaniol dislocat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu include: 7 avioane de vânătoare F-18 (Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole); aproximativ 200 de militari spanioli; 1 aeronavă A400M dedicată realimentării în aer; 3 elicoptere NH-90 pregătite pentru faza finală a misiunii.
Contribuția spaniolă reprezintă un pilon esențial în descurajarea oricăror amenințări și consolidarea posturii Alianței la Marea Neagră.
sursa foto: facebook / Oana Țoiu