Sprijin ridicat pentru armată europeană

Ideea de armată europeană are susținere largă în Europa, iar România se află în fruntea statelor analizate, cu 82% dintre respondenți favorabili, potrivit unui sondaj GLOBSEC Trends 2026 publicat pe 13 noiembrie 2026. Ancheta, realizată în 14 țări, arată un sprijin mediu de 71% pentru o armată comună a Uniunii Europene, pe fondul temerilor legate de extinderea războiului Rusiei din Ucraina și al discuțiilor despre o posibilă reducere a prezenței militare americane în Europa.

România, urmată de Lituania și Franța

După România, cele mai mari procente pentru armata europeană apar în Lituania, cu 78%, și Franța, cu 75%, urmate de Letonia, cu 73%, Estonia, cu 71%, Bulgaria și Polonia, ambele cu 70%. În Germania, sprijinul este de 69%, deși țara a fost descrisă drept una care, în trecut, a privit cu mai multă rezervă integrarea profundă în apărare.

NATO rămâne sprijinită de majoritate

Deși există interes pentru o arhitectură comună de apărare, aproximativ 78% dintre respondenți afirmă că doresc ca Europa să rămână în NATO, iar tot 78% sunt de acord ca Uniunea Europeană să își dezvolte propriile capacități de apărare în paralel cu Alianța Nord-Atlantică, conform sursei citate, Mediafax. Raportul spune că ideea de armată europeană este dezbătută de câteva decenii și că a revenit în atenție în anii 1990, după care și-a pierdut sprijinul în urma opoziției Statelor Unite și a angajamentului Europei față de NATO.

Armele nucleare, subiect sensibil

Sondajul indică și opinii împărțite despre armele nucleare, considerate de o parte dintre respondenți o variantă pentru întărirea securității europene; în Polonia susținerea este de 61%, în Ucraina de 57%, în Franța de 53%, iar în Marea Britanie de 51%. Totuși, raportul arată că armele nucleare rămân un subiect delicat și că, în cele mai multe dintre țările analizate, ele nu sunt văzute ca o capacitate de descurajare în care Europa ar trebui să investească.

imagine ilustrativă realizată cu AI