Economie
Critică economică Claudiu Năsui este una dintre cele mai dure evaluări politice ale finalului de an, într-un context marcat de creșteri de taxe, birocrație extinsă și presiuni tot mai mari asupra mediului privat. Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, deputatul USR trasează un bilanț al anului 2025 și conturează scenarii deloc optimiste pentru 2026.
Potrivit punctului de vedere exprimat de Claudiu Năsui, anul 2025 se încheie prost pentru economie, antreprenoriat și libertatea economică. Parlamentarul USR afirmă că guvernul condus de Ilie Bolojan a ales o direcție opusă promisiunilor electorale, prin majorarea taxării și extinderea birocrației, în timp ce reformele reale de reducere a cheltuielilor publice au fost amânate sau evitate.
Analiză profundă de personalitate. Întrebări unice la fiecare încercare.
...
În evaluarea sa, Năsui subliniază că politicile fiscale și administrative au lovit în special firmele mici și mijlocii, considerate deja vulnerabile într-un climat economic incert. Una dintre măsurile invocate este creșterea capitalului social minim pentru înființarea unei firme, decizie pe care o consideră ineficientă în combaterea fraudelor, dar descurajantă pentru inițiativele antreprenoriale la început de drum.
Ecuații, logică pură și IQ vizionar. Demonstrează-ți valoarea!
Dovedim genialitatea în fiecare zi
Se certifică abilitățile intelectuale de excepție ale posesorului
...
Un alt punct central al analizei este schimbarea regulilor privind punctele de lucru ale firmelor. Începând cu anul următor, fiecare punct de lucru va trebui să aibă cod fiscal separat, indiferent de numărul de angajați. Până acum, această obligație exista doar pentru punctele de lucru mari.
Consecința directă, explică Năsui, este creșterea exponențială a raportărilor și declarațiilor fiscale. El oferă exemplul unei firme cu mai multe puncte de lucru mici în București, care va fi nevoită să depună lunar de șase ori mai multe declarații și să facă plăți separate, pentru exact aceeași activitate desfășurată anterior. Din perspectiva sa, această decizie nu aduce beneficii reale statului, ci doar costuri administrative suplimentare pentru companii.
Pe lângă birocrație, Claudiu Năsui atrage atenția asupra creșterii semnificative a taxelor în 2025. El susține că această politică vine în contradicție directă cu angajamentele electorale ale partidelor aflate la guvernare. După alegeri, afirmă deputatul USR, reducerea cheltuielilor a devenit un subiect tratat prin comisii și grupuri de lucru, în timp ce majorările de taxe au fost adoptate rapid.
În opinia sa, retorica „responsabilității” și a „maturității” fiscale este una recurentă în ultimul deceniu, fiind folosită de mai multe guverne succesive. Diferența, subliniază Năsui, este că efectele cumulate ale acestor politici apasă tot mai greu asupra economiei reale, în special asupra sectorului privat.
Unul dintre cele mai sensibile subiecte abordate este decizia guvernului de a prelua o parte semnificativă din fondurile private de pensii din pilonii 2 și 3. Conform analizei lui Năsui, aproximativ 70% din aceste sume vor ajunge la stat sub forma unui împrumut pe termen de opt ani, intermediat de entități care vor percepe comisioane.
Deși guvernul susține că banii vor fi returnați, eșalonarea pe o perioadă atât de lungă și incertitudinea deciziilor viitoare ridică semne de întrebare legate de securitatea economiilor private. Năsui compară această măsură cu episoade similare din anii ’90, când statul a intervenit agresiv în zona financiară, folosind argumente similare legate de stabilitate și responsabilitate.
În analiza sa, deputatul USR pornește de la ideea că trecutul este cel mai bun indicator pentru viitor. Din acest motiv, el estimează că șansele ca taxele să crească și în 2026 sunt semnificative. Deși premierul a declarat că nu vor exista noi majorări, declarația a fost însoțită de numeroase condiționări.
Năsui amintește și alte exemple în care promisiunile politice nu au fost respectate, precum reducerea numărului de parlamentari, subiect aflat de ani de zile pe agenda publică. În acest context, presiunea pentru reduceri reale de cheltuieli bugetare este, în opinia sa, mai mică decât în trecut, deoarece statul a reușit deja să obțină venituri suplimentare prin taxe.
Potrivit analizei, pe termen scurt statul poate colecta mai mulți bani prin creșterea taxelor, însă pe termen lung efectul este descurajarea investițiilor și a inițiativelor private. Proiectele antreprenoriale aflate la început riscă să fie abandonate, iar altele nici nu vor mai fi lansate.
Claudiu Năsui avertizează că, pentru românii care nu beneficiază de avantaje sau privilegii din relația cu statul, costul vieții va continua să crească. Puterea de cumpărare ar urma să scadă, iar presiunea inflaționistă să rămână ridicată, în lipsa unor măsuri structurale de reformă.
Un element văzut ca un avantaj temporar este intrarea în anul 2026 fără un buget de stat adoptat. Această situație limitează automat cheltuielile la nivelul unei doisprezecimi din bugetul anterior, ceea ce poate ține sub control anumite excese. Totuși, Năsui subliniază că acest mecanism nu este suficient pentru a stopa creșterea prețurilor sau pentru a corecta dezechilibrele economice majore.
În ansamblu, analiza prezentată de deputatul USR conturează un tablou prudent, dacă nu chiar pesimist, pentru anul care urmează. Critică economică Claudiu Năsui rămâne un semnal de alarmă privind direcția politicilor fiscale și administrative, cu efecte directe asupra mediului de afaceri și a nivelului de trai, într-un 2026 care se anunță dificil.
Articol Claudiu Năsui aici:
sursa foto: facebook Claudiu Năsui
[related_category_links]
