Reacții politice și interpretări
Liderul PSD interimar, Sorin Grindeanu, a luat în derâdere ideea: „Eu nu cred în această propunere… am avut întâlniri la Cotroceni, nu s‑a discutat nicio secundă despre conducerile serviciilor de informații” (hotnews.ro). PSD ar fi „foarte greu de convins” să susțină o propunere precum aceasta. Din partea altor formațiuni – AUR și chiar analiști – se vehiculează teza că această nominalizare ar echivala cu „cedarea suveranității naționale”.
Strategie, diversiune sau dialog real?
Pe de o parte, numirea șefilor de servicii secrete este un act constituțional al președintelui, dar implică, prin mecanism democratic, vot în Parlament. Dan este conștient de acest aspect, subliniind: „Nu îmi doresc să facem jocuri, să propun oameni pe care eventual Parlamentul să îi respingă. O să mă consult cu partidele, dar numirea o face președintele” (antena3.ro). Practic, pare deschidere la negociere, dar și o declarație de autonomie decizională.
Pe de altă parte, SpotMedia observă că nu a existat nicio discuție directă între presedintele Dan și Cioloș, iar zvonurile sunt „o perdea de fum”, similară celor fabricate în jurul nominalizărilor la CCR. Privind în ansamblu, se poate analiza relevanța tactică a acestui tip de ieșire publică: într-un moment în care președinția se confruntă cu constrângeri de securitate internă și ezitări legislative, lansarea numelui Cioloș, tehnocrat recunoscut internațional, ar putea funcționa ca o diversiune controlată. Ori ca un test – un sondaj public al capacității de acceptare politică a unei figuri neconvenționale.
Fără precedent politic – sau încă o iluzie controlată?
Nominalizarea unei figuri apolitice sau semi-apolitice pentru frâiele SRI ar marca o „ruptură”, potrivit Euronews: „Ambele nume vor veni din afara partidelor clasice, o decizie care subliniază intenția lui Nicușor Dan de a menține serviciile secrete în afara influențelor partizane”. Totuși, atât ProTV, Observator, cât și Antena 3 precizează că decizia urmează să fie luată până în septembrie, imediat după deschiderea sesiunii parlamentare.
Dincolo de disputa politică, rămâne un fapt: SRI stă fără director din 2023, după demisia lui Eduard Hellvig, iar întârzierea numirii generează nemulțumiri în rândul opiniei publice. În această ecuație, utilizarea numelui Cioloș are rol tactic: să testeze reactiile, să producă discuții despre transparență și reformă instituțională, chiar dacă nu există „un plan concret” (bugetul.ro).
Concluzie – ipoteză sau instrument politic?
Actualul episod al „diversiunii Cioloș” se înscrie pe o linie clasică a politicului: campanie anticipativă, inclusiv dinaintea definirii tabloului complet al guvernării. Dacă Nicușor Dan chiar are pe listă persoane din afara sistemului de intelligence, atunci intră în linie cu apelul său la depolitizarea serviciilor. În schimb, dacă nu – numele lui Cioloș devine doar un instrument media, menit să mute atenția de la întârzierea numirilor și să reconfirme faptul că, la Cotroceni, un singur nume cantonează agenda.
Până la o confirmare oficială (ori respingere clară în Parlament), acest subiect rămâne activ și strategic pentru imaginea prezidențială și pentru modul în care România își va reconfigura controlul civil asupra serviciilor secrete – începând din toamna lui 2025.
sursa foto: facebook Dacian Ciolos
