
Dan Barna, europarlamentar USR și fost vicepremier, a fost audiat vineri la Direcția Națională Anticorupție (DNA) în dosarul legat de achiziția vaccinurilor anti-COVID, gestionată în perioada în care ocupa funcția de ministru. La ieșirea din instituție, acesta a prezentat argumente prin care a încercat să explice deciziile luate de România în contextul pandemiei, subliniind că acestea erau similare cu acțiunile altor state europene.
Audierea lui Dan Barna a avut loc în cadrul unei investigații mai vaste ce vizează modul în care țara noastră a gestionat achizițiile de vaccinuri anti-COVID-19. Această anchetă a ridicat mai multe întrebări cu privire la transparența și eficiența procesului de achiziție, dar și la deciziile luate de guvernul anterior. La momentul respectiv, Barna a spus că România s-a aliniat cu măsurile altor state europene și că s-au luat decizii rapide, având obiectivul de a asigura vaccinuri în fața unei crize sanitară.
În timpul declarațiilor sale, Barna a subliniat că achizițiile de vaccinuri au fost realizate în conformitate cu un contract-cadru, acceptat de toate țările participante. El a descris acest proces ca fiind similar cu achiziția de echipamente militare în timp de război. „Este ca și cum, în situații de război, cumperi 100 de tancuri și după aceea, când vine pacea, ești acuzat că de ce ai cumpărat tancurile”, a spus Barna. Această analogie a fost folosită pentru a susține ideea că, în vremuri de incertitudine, guvernele au obligația de a acționa rapid pentru a proteja sănătatea publică.
Deși Barna s-a apărat în legătură cu modul în care au fost gestionate achizițiile de vaccinuri, el a recunoscut că a existat o lipsă de coordonare în procesul de gestionare a litigiilor ulterioare cu compania Pfizer. „Ulterior, nu s-a procedat tocmai inspirat, vorbind strict de procesul cu Pfizer”, a afirmat acesta, sugerând că s-ar fi putut lua decizii mai bine coordonate în acest domeniu.
Aceste audieri vin într-un context în care Alexandru Rafila, fostul ministru al Sănătății, a declarat recent că România nu avea nevoie de alte doze de vaccin anti-COVID, având în vedere că exista deja un surplus. Rafila a adăugat că decizia de a nu mai cumpăra încă 29 de milioane de doze a fost corectă, dat fiind că vaccinurile existente urmau să expire și nu existau capacități suficiente de stocare, ceea ce ar fi condus la costuri suplimentare pentru distrugerea acestora.
Recent, o instanță din Belgia a decis că România și Polonia trebuie să preia o livrare de vaccinuri anti-COVID de la compania Pfizer, cu o valoare totală estimată la 1,9 miliarde de euro. În urma acestei decizii judiciare, România va trebui să achite aproximativ 600 de milioane de euro, ceea ce adaugă și mai mult la complexitatea situației juridice a achizițiilor de vaccinuri. Această situație va necesita o gestionare atentă, având în vedere implicațiile financiare și de sănătate publică.
Audierile lui Dan Barna subliniază provocările cu care s-a confruntat România în gestionarea pandemiei și a achizițiilor de vaccinuri. Cu toate că Barna afirmă că a acționat în conformitate cu normele internaționale, criticile aduse de fostul ministru al Sănătății și hotărârile instanțelor ridică întrebări despre eficiența procesului de achiziție. Este esențial ca aceste probleme să fie clarificate pentru a asigura transparența și responsabilitatea în gestionarea resurselor statului în situații de criză.
Sursa: digi24
foto: facebook / Dan Barna