
Liderii B9 și ai Aliaților din regiunile Nordice au adoptat astăzi, 13 mai 2026, o declarație comună istorică prin care redefinesc cooperarea pe întregul Flanc Estic al NATO. Summitul, marcat de participarea Secretarului General al NATO și a Președintelui Ucrainei, trasează obiective ambițioase pentru „NATO 3.0” și confirmă legătura transatlantică drept coloana vertebrală a securității colective.
Reuniunea de la Palatul Cotroceni a reflectat un angajament partajat pentru o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic, recunoscând un continuum strategic care se întinde de la Marea Neagră, prin Marea Baltică, până în regiunile Nordice și Arctice.
Declarația subliniază că Rusia rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității aliate. În acest context, statele semnatare au anunțat măsuri ferme:
Investiții record: Aliații lucrează către un angajament de 5% din PIB pentru apărare, unii membri atingând deja această țintă.
Infrastructură militară: Se urmărește extinderea sistemului de conducte de combustibil al NATO către Flancul Estic și îmbunătățirea mobilității militare.
Apărare aeriană: În fața încălcărilor repetate ale spațiului aerian, liderii cer consolidarea urgentă a apărării anti-rachetă, inclusiv împotriva amenințărilor UAS (drone).
Summitul a evidențiat importanța inițiativelor de supraveghere și prezență persistentă:
Arctic Sentry: O etapă decisivă pentru o prezență NATO constantă în regiunea Arctică.
Baltic Sentry și Eastern Sentry: Misiuni care sporesc postura de descurajare pe segmentele critice ale flancului.
Eastern Flank Watch: O inițiativă a Uniunii Europene menită să crească capacitatea de apărare la frontiera estică a UE.
Liderii B9 și Aliații Nordici au reafirmat sprijinul pentru independența și integritatea teritorială a Ucrainei, considerând acest ajutor o investiție în propria securitate. Totodată, declarația menționează necesitatea unei păci juste, bazată pe garanții de securitate credibile și presiune crescută asupra Rusiei pentru a opri războiul de agresiune.
Un punct important a fost și dorința de a aprofunda parteneriatele strategice cu parteneri cheie, inclusiv cu Republicia Moldova.
Documentul oficial precizează că Ungaria a ales „abținerea constructivă”. În prezent, Budapesta nu a acceptat formularea actuală a declarației, o decizie finală urmând să fie luată de viitorul guvern ungar.
Următoarea întâlnire a formatului va avea loc în Republica Polonă.
sursa: presidency.ro
foto: Facebook / Nicușor Dan