
Declarațiile lui Nicușor Dan după reuninunea Consiliului European extraordinar de la Bruxelles conturează principalele direcții ale politicii externe a României într-un context internațional tensionat. Președintele a vorbit despre relația transatlantică, Ucraina, Gaza, tarifele comerciale și solidaritatea europeană în dosare sensibile.
Consiliul European desfășurat vineri, 23 ianuarie 2026, a avut ca temă centrală relația dintre Uniunea Europeană și Statele Unite. Potrivit șefului statului, concluzia generală a fost că parteneriatul transatlantic rămâne esențial pentru stabilitatea și prosperitatea Europei, inclusiv pentru România, iar dialogul trebuie menținut, în pofida diferențelor recente.
În cadrul discuțiilor au fost abordate patru subiecte majore: situația Danemarca–Groenlanda, politica tarifară, sprijinul pentru Ucraina și conflictul din Gaza, inclusiv propunerea unui Consiliu pentru Pace.
În cazul Danemarcei și Groenlandei, liderii europeni au exprimat solidaritate unanimă, subliniind obligațiile prevăzute de tratatele UE. Uniunea Europeană și NATO iau în calcul investiții suplimentare pentru securitatea regiunii arctice, pe fondul tensiunilor geopolitice din zonă.
Pe tema tarifelor comerciale, a fost salutată dezescaladarea discursului public dintre UE și SUA. Discuțiile privind acordurile negociate în iulie 2025 vor fi reluate, iar suspendarea tarifelor de reechilibrare impuse de UE importurilor americane ar urma să fie prelungită cu șase luni, dincolo de termenul inițial din februarie 2026.
În ceea ce privește Ucraina, Consiliul a reconfirmat sprijinul politic și militar pentru Kiev. Nicușor Dan a precizat că statele participante continuă să detalieze planurile privind garanțiile de securitate, în coordonare cu aliații.
Dosarul Gaza a generat poziții mai puțin aliniate, însă majoritatea statelor au susținut implicarea activă a Europei în procesul de pace. A fost subliniată necesitatea ca eventualele inițiative să fie compatibile cu Carta ONU și angajamentele internaționale existente.
Întrebat despre dezbaterile din UE privind autonomia strategică și relația cu Washingtonul, președintele a reiterat că, pentru România, Statele Unite rămân un partener strategic esențial în domeniul securității. În opinia sa, turbulențele recente nu anulează fundamentele alianței, iar menținerea dialogului este crucială.
Referitor la Republica Moldova, Nicușor Dan a respins ideea unui „plan B” al unirii, subliniind că obiectivul majoritar al cetățenilor moldoveni este integrarea în Uniunea Europeană, iar România respectă această opțiune, sprijinind-o consecvent.
Președintele a explicat și de ce România nu s-a implicat simbolic în forumuri precum Davos, argumentând că vizitele externe trebuie să fie precedate de strategii economice clare, pentru a produce rezultate concrete.
Pe plan intern, șeful statului a recunoscut existența unor tensiuni politice, dar a afirmat că partidele pro-europene au responsabilitatea de a menține stabilitatea guvernamentală. El a atras atenția că mediul financiar este acum mai îngrijorat de stabilitatea politică decât de riscurile fiscale.
Următorul Consiliu European extraordinar este programat pentru 12 februarie și va avea ca temă competitivitatea. Nicușor Dan a anunțat, de asemenea, că în următoarele săptămâni ar putea fi făcute nominalizări pentru conducerea serviciilor de informații, iar schimbările de ambasadori vor avea loc, în principal, în vara acestui an.
Declarațiile lui Nicușor Dan după Consiliul European indică o linie de continuitate în politica externă a României: atașament față de alianța transatlantică, solidaritate europeană și prudență în asumarea unor inițiative fără baze strategice solide. Într-un context internațional volatil, Bucureștiul mizează pe stabilitate, dialog și predictibilitate.
sursa foto: captura video presidency.ro
[related_category_links]