
Deficitul bugetar pe 2025 a devenit un nou subiect de confruntare politică, după publicarea datelor oficiale privind execuția bugetară. Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, susține că cifrele contrazic discursul public al lui Ilie Bolojan și pun sub semnul întrebării atât evaluarea inițială a bugetului, cât și rezultatele ulterioare în administrarea finanțelor publice.
Potrivit lui Adrian Câciu, datele arată că deficitul bugetar a ajuns la aproximativ 7,7% din PIB, nivel care, în opinia sa, infirmă afirmațiile anterioare privind un presupus „dezastru bugetar” lăsat de guvernul Ciolacu II la jumătatea anului 2025. Fostul ministru afirmă că aceste declarații ar fi fost fie rezultatul unei evaluări greșite a situației bugetare, fie afirmații făcute cu bună știință în spațiul public.
În același timp, analiza adusă în discuție evidențiază discrepanțe între programarea bugetară și execuția efectivă. Conform datelor prezentate, veniturile bugetare realizate ar fi fost mai mici decât cele estimate inițial, în timp ce cheltuielile ar fi depășit nivelul programat. Adrian Câciu susține că încasările au fost cu aproximativ 5 miliarde de lei sub nivelul prevăzut, în timp ce cheltuielile au fost mai mari cu peste 6 miliarde de lei, ceea ce ar explica diferența dintre ținta de deficit de 7% și nivelul final apropiat de 7,7%.
Un alt element central al criticilor vizează structura veniturilor fiscale. Deși anumite taxe au fost majorate pe parcursul anului, efectul încasărilor ar fi fost, potrivit analizei, mult sub așteptări. În cazul TVA, creșterea cotei nu s-ar fi reflectat proporțional în venituri, iar la accize, deși majorările au fost semnificative, încasările ar fi înregistrat chiar scăderi comparativ cu estimările inițiale.
La mijlocul acestei controverse, deficitul bugetar pe 2025 este analizat și din perspectiva raportării la produsul intern brut. Datele indică faptul că ponderea veniturilor în PIB a fost sub nivelul prognozat atât în bugetul inițial, cât și în a doua rectificare bugetară, în timp ce cheltuielile au depășit nivelul programat. Aceste evoluții alimentează criticile privind eficiența măsurilor fiscale și controlul cheltuielilor publice.
Pe partea de cheltuieli, Adrian Câciu susține că acestea au ajuns la aproximativ 42,4% din PIB, peste nivelul de sub 42% prevăzut inițial, ceea ce ar contrazice discursul public privind austeritatea și disciplina bugetară. În opinia sa, diferența dintre mesajul politic și realitatea execuției bugetare subminează credibilitatea actualei conduceri în domeniul finanțelor publice.
În concluzie, analiza prezentată de fostul ministru sugerează că deficitul bugetar pe 2025 ar fi putut fi limitat la un nivel mai scăzut, dacă veniturile ar fi fost realizate conform programărilor și dacă cheltuielile ar fi fost menținute sub control. Rămâne deschisă însă discuția privind deficitul calculat după metodologia europeană ESA, care ar putea depăși pragul de 8% din PIB și ar amplifica presiunile asupra politicilor fiscale viitoare.
sursa foto: Facebook / Adrian Câciu
[related_category_links]