Potrivit bfmtv.com, Comisia Europeană a confirmat interesul acestor 18 țări, printre care se numără România, Franța, Italia, Polonia și Spania. Fondurile vor proveni din emisiuni de obligațiuni pe piețele internaționale și vor putea fi accesate oficial până la 30 noiembrie.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a subliniat angajamentul Uniunii de a susține eforturile statelor membre în consolidarea capacităților defensive:
„Rămânem hotărâți să sprijinim securitatea Europei.”
Deși obiectivul declarat este reducerea dependenței de piața militară americană, experții avertizează că o parte importantă din aceste fonduri ar putea totuși ajunge la producători din SUA. bfmtv.com citează un raport SIPRI care arată că exporturile de armament american către Europa s-au triplat între 2020 și 2024, față de perioada anterioară.
În ciuda acestui dezechilibru, analiștii consultați de CNBC estimează că industria de apărare europeană va rămâne principala beneficiară a majorărilor de buget anunțate după summitul NATO din iunie.
O provocare majoră rămâne capacitatea de producție a industriei europene. În special în Franța, un raport al unei filiale a Caisse des Dépôts arată că sectorul industrial de apărare nu este pregătit să gestioneze o creștere atât de accelerată a comenzilor.
Ținta este ambițioasă: 3,5% din PIB pentru apărare și încă 1,5% pentru infrastructură și logistică militară. Dar experții avertizează că unele state vor fi nevoite să apeleze din nou la furnizori americani pentru a-și acoperi nevoile urgente.
