Recent, forțele ruse au lovit un centru de distribuție a gazului din regiunea Ismail, la doar câțiva kilometri de România. Autoritățile române au trimis imediat două avioane F-16 pentru monitorizare, dar niciun zbor neautorizat nu a fost înregistrat.
„Ei știu că am adoptat această lege, iar în ultimele două luni au evitat să încalce spațiul nostru aerian”, a declarat o sursă din apărare.
Legea permite interceptarea și neutralizarea dronei după avertizare, doar dacă aceasta reprezintă o amenințare. Astfel, România a reușit să mențină securitatea fără a provoca o criză internațională.
Dacă o dronă rusă ar fi fost doborâtă pe teritoriul românesc, Moscova ar fi putut folosi acest pretext pentru a escalada situația. Însă, datorită articolului 5 al NATO, orice atac direct ar fi obligat aliații să intervină.
România are o graniță de 600 km cu Ucrainea, iar stabilitatea regiunii este vitală pentru securitatea europeană. Prin legea adoptată, București a demonstrat că poate proteja interesele sale fără a provoca un război.
Strategia României ar putea deveni un model pentru alte state expuse, arătând cum să se apere fără a alimenta conflictele. Într-o lume unde dronele devin din ce în ce mai utilizate în război, astfel de măsuri legale sunt esențiale.
„Este o abordare echilibrată care menține pacea, dar transmite un mesaj clar: granițele noastre sunt inviolabile”, concluzionează un analist militar.
