

ANDREA H. HEDEȘ, INVITATA EMISIUNII VĂZUL INIMII, 26.11.2025
„Oprimat de veacuri, uneori de milenii, adevărul se cere rostit și prin actul rostirii, se realizează un act de pietate față de generațiile de oprimați, reduși la tăcere, sacrificați de-a lungul istoriei. Este oare îndeajuns această măruntă, tardivă formă de mărturisire pe care o oferă arta?” Andrea H.Hedeș
Invitata emisiunii Văzul inimii de miercuri, 26 noiembrie, începând cu ora 19.00, poartă semnul nobil al pasiunii pentru literatură; poetă, prozatoare, critic literar, conducătoare de editură şi de revistă, personalitate culturală recunoscută pe plan național și nu numai, îşi face auzită vocea lirică şi convinge prin profunzimea temelor, prin sensibilitatea pe care o transmite, printr-o subtilă intuiţie psihologică, cea care dă forţă şi substanţialitate creaţiei.
Vă invit să ne urmăriți într-un dialog incitant despre literatură ca teritoriu al adevărului interior, ca univers construit subiectiv – oglindă psihologică, morală și estetică a scriitorului.
Andrea H. Hedeș a fost reprezentanta României la cel de-al VI-lea Festival Literar Internațional UE-China 2021 -Through Women’s Eyes – Reading Bet – ween the Lines.
A tradus multe cărți, fiind o bună cunoscătoare a limbilor engleză, franceză și maghiară.
Poveștile Andreei nu sunt dintre cele care presară gheață pe inimi. Dimpotrivă, ele vin ca să rânduiască un pic de dreptate în lumea, altminteri palpitantă și plină de provocări viforoase, a eroilor. (Ovidiu Pecican)
Transformând adeseori poezia într-un loc de rugăciune, dar și de trăiri și aspirații spirituale, Andrea Hedeș face parte dintre poeții care, așa cum o și afirmă de altfel, „își pun în versuri delicate simțiri. (Dan Cristea)
„Tonul radios al creației Andreei H. Hedeș se cuvine a fi prețuit precum o oportună replică dată unei realități confuze.” (Gheorghe Grigurcu)
DESPRE ANDREA H. HEDEȘ
Locul și data nașterii: Dej, Județul Cluj, 23.02.1977
Studii: Facultatea de Istorie, specializarea Studii Culturale în cadrul UBB
Genuri literare: poezie, proză, literatură pentru copii, eseu, publicistică, traduceri, critică literară
Debut: 2002 în revista Echinox în urma debutului la Cenaclul revistei Echinox
Câteva titluri de cărți reprezentative: Marea e frumoasă ca tine (roman), Martie curge, aprilie visează (poezie), În sfârșit, acasă! Uimitoarea călătorie a unei fetițe-licurici (roman pentru copii), Cei care dansează (eseuri)
Și alte date (scurte referințe critice, premii, colaborări):
– câteva premii – Premiul pentru debut al Editurii Limes 2008; Premiul al II-lea la Concursul Național de Creație Literară Povești „Ion Creangă”, 2010, ediţia XVII, acordat de Muzeul Literaturii Române Iași şi USR Iași; Premiul Revistei „Luceafărul de dimineață” pentru critică literară 2012; Premiul Internațional Naji Naaman 2019 pentru poezie; Premiul Revistei Luceafărul de dimineață pentru proză 2019; Premiul Național pentru Critica Poeziei la cea de-a XXV-a edițe a Atelierului Naţional de Poezie şi Critică „Serile la Brădiceni” 2020; Premiul „Cartea de proză a anului 2020” la cea de-a XXIII-a ediție a Galei Premiilor APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România) pentru romanul O întâlnire pe strada Hazard; Premiul Scriitorul lunii iunie 2022 acordat de USR; ; Premiul Revistei „Luceafărul de dimineață” pentru excelență în proză și fantasy 2024; A fost reprezentanta României la cel de-al VI-lea Festival Literar Internațional UE-China 2021 pe tema Through Women’s Eyes – Reading Between the Lines (女性_角–字里行_) – Prin ochii unei femei – Citind printre rânduri 2021
Are două cărți traduse și publicate în Vietnam: romanul Marea e frumoasă ca tine a fost tradus și publicat ca audiobook și prozele scurte Povestiri de pe malul
Face parte din proiectul 100 de scriitori – 5 minute de literaturăhttps://5minutedeliteratura.ro/autor/andrea-hedes/
Poemul de platină
Daimonul meu alintat, capricios,
ca o femeie ce se știe frumoasă,
nu vine, nu vine, nu vine…
Gurile de cobalt căscate
nu pot mușca duhul
pe care de un timp îl pândesc.
Și frunze de aur, și frunze de purpură,
și soarele tot mai roșu, tot mai negru
curg odată cu învolburate ape.
Și Daimonul meu tace și tace și tace.
Și nu pot apuca duhul, dihania.
Și burgul violet pe un fundal de pastă grea violet,
doar pe alocuri argintate creneluri,
sparte vitralii prin care…
Și zâna verde, o, zâna verde
scuipând, da, scuipând
pe orice opreliști,
nici ea, nicicând, nimic.
Și tic-tac, tic-tac,
vremea culesului vine și ce oare, cine oare culege,
când toate s-au scuturat, toate,
și amintirea și culoarea și vocea limpede
unde sunt?
Și Daimonul meu, ca o femeie smintită,
simte și înțelege totul
și muțește se îndepărtează.
Și doar să mai aștept sosirea Lui,
cu speranță și nedezmințită cruzime
și speranță,
El, Vânătorul.
Și duhul momit,
duhul, dihania întinzându-și aripile largi
peste mare, peste marea de dealuri,
deschizând cu bucurie divinele porți
ale Tărâmului de Aur
va cădea sângerat de săgeata Mărețului Domn,
Vânătorul.
Și cu săgeata muiată în sângele blând
vom scrie, vom scrie poemul
tărâmului de peste păduri,
blânde dealuri, clătinate păduri,
eu și Orion, regăsitul stăpân.

Foto copyright Ovidiu Bujor portret mic

LECTURĂ PUBLICĂ a Muzeul Regina Maria IAȘI NOIEMBRIE 2022

Portret AHH mic
sursa foto: arhiva personala