
Petrișor Peiu a lansat o critică la adresa lui Nicușor Dan, acuzându-l de încălcarea normelor democratice și de secretizarea neconstituțională a unor cheltuieli publice. Peiu susține că decizia de a ascunde sumele alocate ajutorului financiar pentru Ucraina reprezintă un derapaj grav și o sfidare la adresa contribuabililor români.
Într-o postare publicată pe rețelele de socializare, Petrișor Peiu atrage atenția asupra precedentelor istorice periculoase și cere transparență totală în gestionarea banului public.
Conform analizei publicate de Petrișor Peiu, decizia lui Nicușor Dan transmite două mesaje inacceptabile în spațiul public, legate direct de sprijinul acordat țării vecine și de capacitatea de apărare a României:
„Practic, omulețul de la Cotroceni ne spune două lucruri inacceptabile:
Că refuză să ne spună cât este valoarea ajutorului financiar acordat Ucrainei
Justificarea acestei secretizări este aceea ca astfel ar afla inamicul (Rusia, adica) ce armament am cedat și (pe cale de consecință) ce armament mai avem.”
Peiu demontează argumentul militar utilizat pentru justificarea secretului, arătând că se putea asigura transparența financiară fără a periclita secretele de stat:
„Nicușor Dan sfidează, astfel, orice normă de democrație și de bun simț politic. Căci el ar fi putut să indice doar suma totală a ajutorului acordat, fără a specifica și ce armament este în interiorul acelei sume. Pe de alta parte, este un cinism absolut condamnabil să le spui românilor că statul căruia îi plătesc taxe nu le mai poate asigura securitatea, pentru că și-a cedat armamentul prin vecini.”
Petrișor Peiu compară actuala conduită politică a lui Dan cu perioade autoritare din istoria României, subliniind că transparența bugetară reprezintă baza contractului social dintre cetățean și stat.
„Este, evident, un nou mod de a-și întări regimul autocratic faptul că, încercând să il copieze pe odiosul Carol al II-lea, Dan a decis, fără a avea o lege care să îi permită acest lucru, să ascundă o parte din cheltuielile publice de ochii contribuabililor. Dar transparența totală a cheltuielilor publice face parte din contractul social: contribuabilii plătesc taxe și primesc în schimb anumite servicii din partea statului. Pentru ca toți contribuabilii să își plătească în mod voluntar taxele, ei trebuie sa aibă încredere că statul cheltuiește în mod responsabil banii colectați.”
Lipsa de transparență generează, în opinia lui Peiu, suspiciuni legitime cu privire la modul în care sunt folosiți banii colectați din taxele românilor, dincolo de destinația oficială declarată:
„Dar dacă, sub acoperirea acestui secret se ascund și alte cheltuieli? De exemplu, acțiuni de lobby în străinătate sau chiar petreceri pe bani publici în țară sau străinătate? De unde știm că Dan nu a organizat, sub pretextul discuțiilor secrete despre Ucraina, sesiuni de lucru cu miniștrii Țoiu și Miruță pe un iaht la Monaco? Sau deplasări secrete cu avionul privat împreună cu prietenul Matei Păun pe unde știe acesta locurile mai bine?”
În finalul intervenției sale, analistul avertizează asupra consecințelor pe care un astfel de management netransparent le poate avea asupra țării:
„Ultima dată când am avut un astfel de comportament al unui șef de stat, România a plătit scump deciziile secretizate ale regimului Carol al doilea!”