Actualitate interna
Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat recent, printr-o comunicare publică, situația detaliată a fondurilor pierdute de România din Cererea de plată numărul 3 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit oficialului, responsabilitatea pentru pierderea a 458,7 milioane euro aparține administrațiilor anterioare, acesta publicând documentele justificative pe site-ul ministerului.
Conform declarațiilor ministrului, reformele vizate trebuiau finalizate inițial în trimestrul 1 al anului 2023. Acesta subliniază următoarea succesiune a evenimentelor:
Analiză profundă de personalitate. Întrebări unice la fiecare încercare.
...
Depunerea cererii: Cererea de plată 3 a fost depusă pe 15 decembrie 2023, sub mandatul prim-ministrului Marcel Ciolacu, cu o întârziere de 9 luni față de calendarul stabilit.
Ecuații, logică pură și IQ vizionar. Demonstrează-ți valoarea!
Dovedim genialitatea în fiecare zi
Se certifică abilitățile intelectuale de excepție ale posesorului
...
Verificarea Comisiei: Deși la momentul depunerii s-a asumat oficial că jaloanele sunt îndeplinite, Comisia Europeană a constatat contrariul.
Perioada de remediere: A urmat un interval de un an și cinci luni în care s-au încercat justificări, însă în mai 2025 Comisia a decis suspendarea parțială a plății pentru patru reforme critice: pensiile speciale, AMEPIP și numirile în consiliile de administrație din domeniile energiei și transporturilor.
Ministrul a indicat ministerele de resort responsabile pentru jaloanele care au dus la pierderea fondurilor:
Pensiile speciale: Ministerul Muncii.
Operaționalizarea AMEPIP: Secretariatul General al Guvernului.
Guvernanța companiilor din energie: Ministerul Energiei.
Guvernanța companiilor din transporturi: Ministerul Transporturilor.
Oficialul a precizat că Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat mandatul pe 23 iunie 2025, având la dispoziție o perioadă până la 28 noiembrie 2025 pentru a repara „ani de delăsare”. Printr-un efort tehnic și diplomatic, s-a reușit recuperarea a 350,7 milioane euro din suma suspendată inițial.
Ministrul investițiilor a enumerat motivele specifice pentru care aceste fonduri nu au mai putut fi recuperate:
Pensiile speciale: Amânate de șase ori din cauza deciziilor judecătorilor CCR.
AMEPIP: Organismul nu a fost unul independent, fiind populat cu „sinecuri” în loc să aplice sancțiuni instituțiilor care nu respectau legea privind guvernanța corporativă (OUG 109).
Companiile din energie și transporturi: Absența unor selecții corecte și transparente pentru consiliile de administrație, posturile fiind ocupate pe criterii politice în locul profesionalismului și integrității.
Decizia finală a Comisiei Europene este publicată pe site-ul oficial al ministerului.
foto: Facebook / Dragoș Pîslaru
