
Poveglia este menționată pentru prima dată în secolul al V-lea, când locuitorii din zona continentală, fugind din calea invaziilor barbare, s-au refugiat pe insulă.
În Evul Mediu, insula a avut un rol militar și comercial pentru Veneția, dar nu a fost niciodată un punct de maxim interes economic.
Destinul Povegliei a fost marcat dramatic de marile epidemii de ciumă. Bolnavii erau aduși pe insulă și izolați de restul populației. Mulți nu au mai părăsit niciodată locul, murind în suferință. Se estimează că zeci de mii de victime au fost îngropate sau arse pe insulă.
[related_category_links]
Localnicii spun că noaptea se aud țipete, clopote și gemete misterioase, deși insula este pustie.
O legendă modernă vorbește despre un medic care ar fi condus un spital psihiatric pe insulă în secolul XX. Acesta ar fi experimentat pe pacienți, iar în cele din urmă, tulburat de vocile celor morți, s-ar fi aruncat din turnul clădirii.
Se spune că solul insulei conține cenușa victimelor ciumei, ceea ce îl face extrem de fertil, dar în același timp încărcat cu energii negative.
Astăzi, Poveglia este abandonată și accesul public este interzis. Clădirile se află în ruină, vegetația a acoperit mare parte din insulă, iar liniștea apăsătoare accentuează atmosfera de loc blestemat.
Deși au existat tentative de a concesiona sau transforma insula în atracție turistică, niciun proiect nu a avut succes. Totuși, Poveglia continuă să fie o destinație de interes pentru exploratorii urbani și realizatorii de documentare despre paranormal.
Între istorie și legendă, Poveglia rămâne unul dintre cele mai misterioase locuri din Italia. Dacă Veneția este simbolul romantismului, atunci insula Poveglia este opusul – un loc al fricii, al fantomelor și al poveștilor cutremurătoare.