Copilul mic ce se pregătește pentru creșă sau grădiniță se află la vârsta la care își structurează relația afectiv-socială cu cei din jur prin intermediul părinților, denumite și persoane relevante și de siguranță pentru cei mici. Despărțirea de aceștia pe perioada petrecerii timpului la creșă sau grădiniță, în cazul în care nu este pregătită prealabil, va primi din partea copilului o opoziție și un refuz categoric.

Pentru ca cel mic să primească transferul de încredere de la părinte la educator, iar acomodarea la creșă sau grădiniță și integrarea lui să se facă într-un mod cât mai ușor, părintele poate parcurge câțiva pași simpli alături de cel mic.

1. Poveștile diurne: in timpul zilei, în timpul plimbărilor pe care părinții le fac împreună cu copiii sau în casă, în cadrul activităților zilnice, părintele poate stimula curiozitatea copilului/copiilor cu privire la activitățile ce se vor desfășura în cadrul noilor unități de învățământ, la jocurile în care vor fi implicați alături de ceilalți copii, descoperirea unor figuri noi și relaționarea cu persoane din cadrul unității de învățământ. Pot fi inserate amintiri pe care părintele le are de la creșă sau grădiniță, fiind excluse cele cu potențial traumatic.

2. Poveștile nocturne: la culcare, părintele va concepe o poveste despre un personaj care se bucură de descoperirile pe care le face la creșă și grădiniță. Poveștile nocturne pot deveni un fel de jurnal al personajului.

Împreună cu copilul, părintele poate stabili un program de vizitare a locației în care copilul își va petrece timpul o bucată din viață. Astfel, acel spațiu va deveni familiar copilului, iar personalul didactic și auxiliar va fi perceput într-un mod constructiv ca fiind adecvat prezenței lui acolo.