Pandemia COVID-19 a demonstrat încă odată neajunsurile sistemului de securitate și sănătate în muncă din spitalele și centrele de asistență socială din România. Cu prilejul acestei zile, Organizația Internațională a Muncii solicită tuturor guvernelor și angajatorilor să învețe ”lecția COVID-19” și să investească în sisteme de securitate și sănătate în muncă rezistente, capabile să facă față unor crize viitoare.

La inițiativa Organizației Internaționale a Muncii (OIM), pe data de 28 aprilie este marcată în toată lumea  Ziua Internațională a Securității și Sănătății în Muncă. Evenimentul mai este cunoscut și ca Ziua Comemorării Victimelor Accidentelor de Muncă, tocmai pentru a atrage atenția că accidentele la locul de muncă (din păcate uneori soldate chiar cu decese) și bolile profesionale fac anual mai multe victime decât conflictele armate!

Tema anului 2021: ”Anticipați, pregătiți și răspundeți la crize – Investiți acum în sisteme de securitate și sănătate la locul de muncă, capabile să reziste la șocuri”

Este nevoie de politici naționale mai bune de securitate și sănătate în muncă, de cadre instituționale și de reglementare care să minimizeze riscurile pentru angajați și care să fie integrate într-un răspuns puternic și coerent la crizele sanitare sau de orice natură care pot să apară, se arată în Raportul OIM lansat cu ocazia acestei zile.

Acest lucru va necesita investiții în infrastructura SSM și integrarea acesteia în planurile naționale generale de pregătire și reacție la situații de urgență în caz de criză, astfel încât siguranța și sănătatea lucrătorilor să fie protejate și să se poată asigura continuitatea activităților economice.

De la declanșarea pandemiei, lucrătorii din sectoarele specifice precum sănătatea și asistența socială au fost deosebit de vulnerabili la riscul de infectare cu SARS-CoV-2. Conform datelor citate în Raport, la nivel mondial, în jur de 7.000 de lucrători din domeniul sănătății au murit de la izbucnirea crizei, în timp ce 136 de milioane de lucrători din domeniul sănătății și asistenței sociale sunt expuși riscului de a contracta COVID-19 la locul de muncă. Presiunile și riscurile cu care se confruntă lucrătorii din domeniul sănătății în timpul pandemiei au afectat și sănătatea lor mentală: unul din cinci lucrători din domeniul sănătății la nivel global au raportat simptome de depresie și anxietate, se arată în comunicatul OIM.

Federația SANITAS din România: ”Criza sanitară pe care o traversăm de mai bine de un an a accentuat toate fragilitățile sistemului de securitate și sănătate în muncă din instituțiile publice de sănătate și asistență socială din România”

Când vorbim de reguli de securitate și sănătate în muncă, nu ne referim doar la materialele și echipamentele de protecție – combinezoane, măști, mănuși sau dezinfectanți! Există o mulțime de alte riscuri, de la expunerea la materiale periculoase, agenți biologici ori la radiații, până la cele mai puțin recunoscute precum stresul profesional, hărțuirea sau bullying-ul. ”Guvernul și angajatorii sunt datori să asigure angajaților condițiile normale pentru o muncă decentă, să respecte legislația și protocoalele referitoare la SSM, fie că activitatea profesională se desfășoară în condiții de normalitate, fie că funcționăm în stare de criză! Pentru că prețul ignorării regulilor de securitate și sănătate în muncă se măsoară inclusiv în vieți pierdute!” se menționează pe pagina de rețea de socializare a Federației Sanitas.