Cultura
Eugen Jebeleanu (n. , Câmpina, Prahova, România – d. , București, România) a fost un poet, publicist și traducător român, membru al Academiei Române (din 1974).
A absolvit Colegiul Național „Andrei Șaguna”, din Brașov și Facultatea de Drept la București. A debutat în 1927 cu poezii la revista Viața literară, condusă de I. Valerian.
Voce profund originală în literatura română, devine cunoscut pe plan internațional odată cu apariția volumului „Surâsul Hiroshimei”, poem tradus în numeroase limbi, recitat ori cântat și acum în amfiteatrele din America Latină și Europa.
Analiză profundă de personalitate. Întrebări unice la fiecare încercare.
...
Laureat al premiului de poezie „Etna Taormina” din Italia (1971) și al premiului Herder din Austria (1973). Membru corespondent al Academiei Române în 1955, membru titular din 1974. Poemele sale continuă să fie traduse și publicate, mai ales în SUA și America Latină, dar și în Republica Moldova.
Dintre volumele de poezii amintim:
Vă oferim spre lecturare „Surâsul Hiroshimei”
Ce ceață deasă, vai, ce ceață deasă
Nu mai cunoaștem drumul către casă
Ecuații, logică pură și IQ vizionar. Demonstrează-ți valoarea!
Dovedim genialitatea în fiecare zi
Se certifică abilitățile intelectuale de excepție ale posesorului
...
Suntem ușori și ceață e că fumul,
Vai, unde-o fi, unde s-ascunde drumul?
Ce ceață deasă, vai, ce ceață mare.
Unde-i cărarea, doamna-nvatatoare?
Sub talpa n-avem nici un drum plutim
Vai, unde-i casa? cum să nimerim?
Și suntem goi, și ne cuprinde teama.
Unde e tata?
Unde este mama?
Nu ne vedem nici între noi deloc
Și jocul nu ne place, nu e joc.
Ce ceață deasă, vai ce ceață mare,
Oh, azvârliți-ne, voi, o cărare.
Nu mai cunoaștem drumul către casă și ceața este deasă, deasă, deasă.
sursa foto: oglindadeazi.ro
