PUBLIVE MEDIA TV

Scriitorul zilei 26 aprilie – Vasile Voiculescu

Vasile Voiculescu (pseudonim literar: V. Voiculescu, n. , Pârscov, Buzău, România – d. , București, România) a fost un scriitor și medic român. În domeniul literar s-a distins în principal ca poet, dramaturg și prozator.

Studiile universitare le-a început la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1902 – 1903) și le-a continuat la Facultatea de Medicină, în 1903.

Voiculescu a debutat în Convorbiri literare (1912). A practicat medicina la țară. În timpul Primului Război Mondial a fost medic militar la Bârlad, unde a participat la serile culturale ale lui Vlahuță.

Editorial, a debutat cu volumul Poezii (1916). Din același an a colaborat la Flacăra lui C. Banu, la recomandarea lui Macedonski. A primit Premiul Academiei pentru volumul Din țara zimbrului și alte poezii (1918).

Descoperă-ți Arhetipul

Analiză profundă de personalitate. Întrebări unice la fiecare încercare.

Publive Media TV

ARHETIP

[NUME]

...

Evaluare Psihografică marca Publive Media TV

A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935.

Opera sa literară cuprinde poezie, proză şi dramaturgie.

Volume de poezie: Poezii (1916), Din țara zimbrului (1918), Pârga (1921), Poeme cu îngeri (1927) etc.

Proză: Șarpele Aliodor, nuvelă fantastică. 1947, Capul de zimbru, nuvele postume. Vol. I. București, Editura pentru literatură, 1966, Ultimul berevoi, nuvele postume,Vol. II. București, Editura pentru literatură, 1966 etc.

Ești un Geniu de Elită?

Ecuații, logică pură și IQ vizionar. Demonstrează-ți valoarea!

Publive Media TV

Dovedim genialitatea în fiecare zi

DIPLOMĂ

Se certifică abilitățile intelectuale de excepție ale posesorului

[NUME]

...

Recunoaștere oficială marca Publive Media TV

Dramaturgie: Duhul pământului (conține piesele Umbra și Fata ursului), Demiurgul, 1943, Gimnastică sentimentală, 1972, Pribeaga.

Și pentru că Sărbătorile Pascale se apropie, vă invităm să lecturați o poezie de mare încărcătură dramatică ce reprezintă viziunea terifiantă asupra suferinţei umane, „În grădina Ghetsimanii”.

Poezia „În grădina Ghetsimanii” care face parte din volumul „Pârga”, apare în 1921 şi este o meditaţie pe tema condiţiei umane, o dramă existenţială pornind de la supliciul Mântuitorului. Sursa dramei vine din conştiinta lui Iisus că trebuie să ispăsească demn durerea pentru izbăvirea de rele a oamenilor. Cele patru strofe îl prezintă pe Mântuitor, personaj simbolic, în agonie.

În grădina Ghetsemani

Isus lupta cu soarta și nu primea paharul…
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea într-una.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Și-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.

O mână nendurată, ținând grozava cupă,
Se cobora-mbiindu-l și i-o ducea la gură…
Și-o sete uriașă sta sufletul să-i rupă…
Dar nu voia s-atingă infama băutură.

În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Și sub veninul groaznic simțea că e dulceață…
Dar fălcile-ncleștându-și, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viață!

Deasupra, fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă…
Treceau bătăi de aripi prin vraiștea grădinii
Și uliii de seară dau roate după pradă.

sursa: wikipedia

sursa foto: marturisitorii.ro

Citește și...