
Decizia vine ca parte a reevaluării posturii globale a forțelor armate americane, un proces amplu de ajustare strategică demarat de Washington în contextul noilor priorități militare ale administrației prezidențiale Trump. Inițial anunțul a fost făcut de publicația ucraineană Kyiv Post. Potrivit acesteia, administrația Trump ar fi notificat deja aliații occidentali în legătură cu planul de retragere parțială, o mișcare ce a stârnit neliniște în Europa de Est.
Trei oficiali americani și europeni, citați de aceeași sursă, au confirmat că măsura face parte dintr-un plan mai amplu de reorganizare a posturii militare americane în Europa, plan ce afectează și alte state membre NATO, nu doar România.
Potrivit comunicatului MApN, România a fost în permanență în contact cu partenerul strategic american, iar decizia nu a fost una surprinzătoare.
„Printre elementele brigăzii care urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu. Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american”, a precizat ministerul.
Autoritățile române subliniază că această redimensionare are loc pe fondul consolidării prezenței NATO pe Flancul Estic, ceea ce oferă Statelor Unite posibilitatea de a-și adapta prezența militară în regiune fără a reduce garanțiile de securitate oferite aliaților.
MApN explică faptul că redimensionarea trupelor americane este „un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale americane”, anunțate încă din luna februarie.
Aceste priorități vizează redistribuirea resurselor militare către alte zone de interes strategic, în special Indo-Pacificul, unde competiția geopolitică cu China și tensiunile regionale au crescut în ultimii ani.
În același timp, Washingtonul dorește să optimizeze costurile logistice și să acorde mai multă responsabilitate aliaților europeni în privința securității regionale.
Oficialii de la București subliniază că retragerile nu înseamnă o slăbire a apărării colective, ci o reașezare a echilibrului de forțe.
„Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune”, se arată în comunicatul MApN.
În continuare, aproximativ 1.000 de militari americani vor rămâne dislocați în România, în bazele militare de la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălnicenu, contribuind la misiunile de apărare, precum și la exercițiile comune cu Armata Română.
MApN asigură că această prezență continuă să fie „o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională”.
Baza militară Mihail Kogălniceanu din județul Constanța este unul dintre cele mai importante puncte strategice NATO din regiunea Mării Negre.
De-a lungul ultimilor ani, aceasta a găzduit mii de militari americani și europeni în cadrul rotațiilor forțelor aliate. De asemenea, baza a fost modernizată și extinsă cu fonduri comune NATO, pentru a putea acomoda unități de sprijin aerian, logistic și de apărare terestră.
În ciuda reducerii numărului de militari, oficialii români subliniază că colaborarea cu SUA rămâne solidă, iar exercițiile bilaterale și multinaționale vor continua conform planificării.
Retragerea parțială a trupelor americane de la Mihail Kogălniceanu nu reprezintă o slăbire a parteneriatului strategic, ci o reașezare temporară a priorităților militare americane la nivel global.
România rămâne un pilon de stabilitate pe Flancul Estic al NATO, iar prezența aliată — fie ea americană, britanică sau franceză — continuă să fie una semnificativă.
Comunicatul mapn aici: https://www.mapn.ro/cpresa/19037_romania-si-aliatii-au-fost-informa%C8%9Bi-de-decizia-statelor-unite-privind-redimensionarea-trupelor-americane-din-europa
[related_category_links]