
Târgul Mărțișorului 2026 are loc între 25 februarie și 1 martie, la Muzeul Național al Țăranului Român, marcând 25 de ani de la lansarea acestui proiect cultural dedicat unuia dintre cele mai persistente obiceiuri românești. Evenimentul se desfășoară zilnic, între orele 10:00 și 18:00, în curtea interioară a muzeului și în holul de la intrare – Studioul Horia Bernea, cu acces prin strada Monetăriei nr. 3.
De-a lungul unui sfert de secol, muzeul a construit în jurul mărțișorului un demers cultural constant, într-un moment în care, la începutul secolului XX, existau voci din zona etnologică ce anticipau dispariția treptată a obiceiului. În loc să se stingă, tradiția a fost reinterpretată, mai ales în mediul urban, iar târgul a devenit una dintre cele mai vizibile forme de recontextualizare a acesteia.
Ediția din acest an reunește creații realizate din materiale dintre cele mai variate: de la mătase, lână, bumbac, hârtie, ceramică, lemn, sticlă, metal sau argint, până la rășină sintetică, pastă polimerică, componente reciclate ori elemente obținute prin imprimare 3D. Șnurul alb-roșu rămâne elementul central, însă formele în care este integrat diferă semnificativ de la un creator la altul.
Oferta vizuală acoperă un registru amplu: simboluri clasice precum ghiocelul, trifoiul, potcoava sau coșarul sunt alăturate unor figurine inspirate din basme, din imaginarul rural ori din cultura urbană contemporană. Apar miniaturi, semne și însemne țărănești, personaje fantastice, reprezentări ale zodiacului, elemente inspirate din universuri literare și virtuale, dar și reinterpretări ludice ale unor teme actuale. Această diversitate reflectă transformările prin care a trecut mărțișorul în ultimele decenii.
În centrul Târgului Mărțișorului 2026 se află creativitatea. Participă tineri, studenți, artiști, meșteri, designeri și arhitecți, iar rezultatul este o combinație între obiecte manufacturate din materiale naturale și intervenții de design contemporan. Evenimentul conturează, an de an, o formă de mitologie urbană care pornește din tradiția țărănească, dar o adaptează sensibilității actuale.
Organizatorii continuă și componenta socială a proiectului, oferind sprijin unor școli, fundații și organizații implicate în acțiuni umanitare dedicate copiilor cu dizabilități și persoanelor din categorii vulnerabile.
Pe lângă mărțișoare, publicul are acces la o zonă gastronomică ce pune accent pe produse apropiate de ideea de bucătărie naturală. Sunt disponibile turtă dulce, prăjituri de casă, miere, dulcețuri, cozonaci și alte produse de patiserie provenite din mai multe zone ale țării, precum și ceaiuri și plante de leac din Dâmbovița.
La 25 de ani de la prima ediție, Târgul Mărțișorului 2026 confirmă că un obicei considerat cândva fragil poate deveni un reper cultural urban, dacă este susținut constant și adaptat noilor forme de expresie. În acest context, Târgul Mărțișorului 2026 nu este doar un eveniment sezonier, ci o platformă de continuitate culturală.
sursa foto: Facebook / Muzeul Național al Țăranului Român