Educatie
Ministrul Educației a revenit cu o amplă analiză privind rezultatele României la testarea PISA 2025, încercând să explice dincolo de cifre cauzele pentru care elevii români continuă să aibă performanțe sub nivelul dorit. Mesajul transmis este unul critic, dar ministrul spune că rezultatele trebuie privite fără căutarea unor vinovați și fără a transforma situația într-un motiv de resemnare.
Potrivit datelor prezentate de ministru, testarea PISA 2025 a vizat elevi născuți în 2009. În România au participat 7.725 de elevi, considerați reprezentativi pentru o populație de aproximativ 172.000 de elevi din aceeași generație. Cei mai mulți dintre participanți, 89%, erau deja înscriși în clasa a IX-a la momentul testării.
Analiză profundă de personalitate. Întrebări unice la fiecare încercare.
...
Unul dintre punctele asupra cărora ministrul insistă este modul în care trebuie citite rezultatele PISA pe criteriul „rural-urban”. Diferențele mari dintre cele două categorii nu pot fi interpretate pur și simplu ca o comparație între școlile rurale și cele urbane.
Ecuații, logică pură și IQ vizionar. Demonstrează-ți valoarea!
Dovedim genialitatea în fiecare zi
Se certifică abilitățile intelectuale de excepție ale posesorului
...
Explicația este legată de traseul elevilor după Evaluarea Națională. Cei mai mulți dintre elevii cu rezultate mai bune ajung, în urma repartizării computerizate, la licee din mediul urban, chiar dacă provin din școli gimnaziale rurale. În consecință, rezultatele PISA reflectă și efectul selecției produse înainte de intrarea la liceu.
Una dintre cele mai importante comparații prezentate de ministru privește rezultatele de la Evaluarea Națională și cele obținute la PISA.
La Evaluarea Națională din 2024, aproximativ 31% dintre elevii prezenți au obținut note sub 5 la matematică, iar 46% au avut note sub 6. Dacă raportarea se face la întreaga populație de elevi de clasa a VIII-a, nu doar la cei care au participat la examen, proporția celor cu rezultate sub 5 ajunge la aproximativ 42%, iar cea a elevilor cu rezultate sub 6 la 54%.
În cazul PISA 2025, aproximativ 52% dintre elevii români testați nu au depășit nivelul 2 la matematică, prag utilizat pentru identificarea nivelului minim de competență funcțională. Ministrul atrage atenția că cele două evaluări nu sunt identice și nu pot fi comparate direct ca și cum ar folosi aceeași scală. Evaluarea Națională verifică raportarea la programa școlară, în timp ce PISA urmărește capacitatea elevilor de a folosi cunoștințele în situații relevante din viața reală.
Rezultatele din 2025 arată o scădere a performanțelor față de ediția precedentă PISA. Ministrul subliniază că România nu este singura țară care a înregistrat un declin.
Între 2022 și 2025, media OCDE la matematică a scăzut cu 9 puncte, aceeași scădere fiind înregistrată și de România. La științe, atât media OCDE, cât și cea a României au coborât cu 3 puncte. În ceea ce privește lectura, media OCDE a scăzut cu 14 puncte, în timp ce România a pierdut 16 puncte.
Ministrul leagă rezultatele și de perioada în care această generație de elevi și-a desfășurat parcursul școlar. Testarea PISA 2025 a surprins acumulările elevilor din perioada 2016-2025, interval în care pandemia de COVID-19 a dus la desfășurarea cursurilor în format online timp de aproximativ un an.
Potrivit explicației prezentate, efectele acestei perioade nu pot fi ignorate, chiar dacă pierderile educaționale nu pot fi cuantificate simplu. Ministrul subliniază că perturbarea procesului educațional a afectat nu doar România, ci numeroase sisteme de învățământ din întreaga lume.
Una dintre întrebările centrale ridicate în mesaj este de ce România nu a reușit să evolueze mai bine, chiar dacă și alte state au înregistrat scăderi.
Ministrul amintește proiectul „România Educată”, noile legi ale educației adoptate în 2023, majorările salariale și investițiile realizate în infrastructura școlară. Unele dintre aceste măsuri, precizează el, au nevoie de mai mult timp pentru a produce efecte măsurabile. Totuși, la momentul testării PISA 2025, rezultatele elevilor nu arătau încă o îmbunătățire vizibilă care să poată fi asociată acestor reforme și investiții.
Ministrul precizează însă că nu propune, în acest moment, simpla creștere a numărului de ore sau a săptămânilor de școală.
Printre măsurile pe care ministrul spune că le consideră necesare se află schimbarea modului în care sunt organizate programele „Școala altfel” și „Școala verde”, astfel încât acestea să includă mai multe activități remediale și aplicative.
De asemenea, este propusă participarea săptămânală la activități remediale de matematică și limba română pentru elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente. Ministrul anunță că va reveni cu detalii într-un plan de măsuri.
În analiza sa, ministrul face referire și la Finlanda și Estonia, două țări asociate frecvent cu performanța educațională.
În cazul Finlandei, el atrage atenția că rezultatele țării au scăzut semnificativ în ultimele două decenii. Astfel, diferența dintre România și Finlanda s-a redus de la 143 de puncte în 2006 la 63 de puncte în 2025.
Estonia are, în schimb, o evoluție diferită. Potrivit ministrului, țara a intrat în evaluările PISA cu un scor foarte ridicat și a reușit să îl mențină în mare parte pe parcursul ultimelor două decenii.
Un alt subiect abordat este impactul inteligenței artificiale asupra modului în care învață și gândesc elevii.
Ministrul vorbește despre riscul unui așa-numit „virus cognitiv”, în contextul în care inteligența artificială, rețelele sociale, timpul petrecut în fața ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură și fragmentarea atenției pot influența dezvoltarea cognitivă. El face referire la cercetări realizate de specialiști și instituții academice, fără a considera însă acest fenomen singura explicație pentru rezultatele obținute de elevi.
În finalul mesajului, ministrul recunoaște direct că rezultatele României sunt slabe și susține că acestea trebuie analizate cu luciditate înainte de lansarea unor noi reforme.
Mesajul său este că sistemul educațional are nevoie nu doar de noi măsuri, ci și de o evaluare sinceră a reformelor aplicate în ultimele decenii. În opinia ministrului, există soluții pentru îmbunătățirea performanțelor, însă schimbarea presupune răbdare, consecvență și implicarea tuturor celor care fac parte din sistemul educațional: autorități, profesori, părinți, elevi și comunități.
sursa: Facebook / Mihai Dimian
sursa foto: Facebook / Mihai Dimian
