Sanatate
Mulți copii cunosc ce înseamnă o alimentație sănătoasă, însă transformarea acestei înțelegeri în obiceiuri zilnice se dovedește grea, potrivit analizei preliminare realizate în Programul Național „Traista cu sănătate”. La evaluarea de început, 36,9% dintre cei 521 de elevi din ciclul primar incluși au prezentat exces ponderal, adică suprapondere sau obezitate. Studiul s-a desfășurat în șapte unități școlare din mediul urban și rural, iar datele publicate descriu numai situația copiilor cuprinși în cercetare, fără a reprezenta o estimare a prevalenței la nivel național. Programul este condus și inițiat de prof. univ. dr. Veronica Mocanu, prin Fundația Tradiții Sănătoase, alături de Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, în colaborare științifică, și cu susținerea Nestlé România.
În eșantion au fost 261 de băieți și 260 de fete, iar distribuția pe categorii de greutate a indicat că 60,3% aveau greutate normală. Din cei 521 de elevi, 20% se aflau la suprapondere și 16,9% la obezitate, ceea ce explică totalul de 36,9% cu exces ponderal. Frecvențele excesului ponderal au fost apropiate în mediul urban, unde s-a înregistrat 39,6%, și în mediul rural, unde valoarea a fost de 34,8%, fără diferență semnificativă statistic. În schimb, obezitatea a apărut mai des la băieți, cu 21,1%, decât la fete, unde procentul a fost 12,7%. Încadrarea ponderală s-a făcut pe baza indicelui de masă corporală corelat cu vârsta și sexul, utilizând referințele Organizației Mondiale a Sănătății din 2007, un reper important pentru alimentație sănătoasă.
Analiză profundă de personalitate. Întrebări unice la fiecare încercare.
...
Cunoștințele despre nutriție au avut un nivel înalt, iar 97,1% dintre elevi au ales apa ca fiind cea mai sănătoasă băutură. În același timp, 94,4% au identificat corect fructele și legumele, 88,5% au optat pentru cartofi fierți ori copți în locul celor prăjiți, iar 90,8% au indicat rolul activității fizice. Cu toate acestea, rutina lor zilnică nu a reflectat mereu aceste răspunsuri: 21,7% nu luau micul dejun zilnic, iar 9,4% consumau în fiecare zi băuturi îndulcite cu zahăr. În plus, 23,8% stăteau cel puțin două ore pe zi în fața ecranelor, 12,2% depășeau trei ore, iar 10,4% aveau sub 30 de minute de joc activ pe zi. Circa 80% au declarat oboseală dimineața, ceea ce întregeste imaginea unui program cotidian în care informația despre alimentația sănătoasă nu se transformă automat în practică.
Ecuații, logică pură și IQ vizionar. Demonstrează-ți valoarea!
Dovedim genialitatea în fiecare zi
Se certifică abilitățile intelectuale de excepție ale posesorului
...
Testele statistice au pus în evidență asocieri semnificative între excesul ponderal și cât de des este servit micul dejun, dar și între excesul ponderal și consumul de băuturi îndulcite cu zahăr. Aceste conexiuni nu arată o relație de cauză și efect, însă sugerează că două obiceiuri de zi cu zi, departe de alimentație sănătoasă, pot merge în aceeași direcție cu problema ponderală observată la elevii evaluați. Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și manager Nutriție Nestlé România și Europa de Sud-Est, a explicat că „rezultatele evaluării inițiale confirmă un lucru important: informația nu se transformă automat în comportament”. Ea a precizat că trecerea de la informație la gesturi cotidiene, precum micul dejun, apa în locul băuturilor îndulcite sau timpul dedicat mișcării, necesită sprijin continuu din partea familiei și a școlii.
Studiul are un model cvasi-experimental, cu grup de intervenție și grup de control, și a obținut aprobarea Comisiei de Etică a Cercetării Științifice a UMF „Grigore T. Popa” din Iași. Intervenția analizată nu se reduce la oferirea de date despre nutriție, ci urmărește formarea unor deprinderi zilnice, precum alegerea alimentelor sănătoase, consumul de apă, activitatea fizică, respectarea meselor și echilibrul stilului de viață. Cercetarea cuprinde trei momente: T0, evaluarea inițială dinaintea intervenției; T1, evaluarea după intervenție; și T2, evaluarea de urmărire, la aproximativ șase luni după încheierea intervenției. Rezultatele de acum provin doar din etapa T0, iar eficiența intervenției va putea fi evaluată după analiza comparativă a măsurătorilor succesive, inclusiv a grupului de control.
În paralel cu cercetarea, Fundația Tradiții Sănătoase lucrează la pregătirea cadrelor didactice, iar din iulie 2026 un program complementar de 50 de ore are acreditarea Ministerului Educației. Scopul acestei inițiative este ca profesorii să poată include educația pentru sănătate în activitățile școlare. Programul „Traista cu sănătate” este descris ca un program național de educație pentru un mod de viață sănătos, centrat pe alimentație echilibrată, activitate fizică și comportamente sănătoase la copii. Acesta este pus în practică prin activități potrivite vârstei, resurse educaționale și colaborare cu școli, profesori și familii, iar în palmaresul său se află premiul Comisiei Europene EU Health Award 2020.
În septembrie 2026, la Salzburg, rezultatele evaluării inițiale au fost prezentate în cadrul congresului European Childhood Obesity Group, prin posterul științific „Why primary school matters in obesity prevention: baseline findings supporting an early lifestyle education program”. Această prezentare a urmat analizei preliminare a celor 521 de elevi din șapte școli și a adus în prim-plan ideea că școala primară contează în prevenirea obezității. Datele comunicate arată că proiectul nu urmărește doar informarea copiilor, ci și testarea efectului unei intervenții educaționale care încearcă să modifice rutina zilnică. Totodată, structura studiului și existența grupului de control indică faptul că aprecierea rezultatelor finale depinde de comparația dintre etapele de evaluare, nu doar de imaginea de moment surprinsă la T0.
Surse: Spotmedia: „Paradoxul alimentației sănătoase: Copiii știu ce este sănătos, dar unul din trei are exces ponderal”
(Text realizat cu ajutorul AI)
