Centrala de la Brazi, oprită din cauza crizei de apă. România pierde temporar 10% din producția sa de energie

Centrala electrică de la Brazi, una dintre cele mai importante unități de producție din România, a fost nevoită să se oprească temporar din lipsa apei tehnologice, în contextul problemelor generate de situația de la Barajul Paltinu. Decizia a atras atenția atât prin impactul în sistemul energetic, cât și prin legătura directă cu criza apei din Prahova.

O oprire neplanificată, declanșată de lipsa apei tehnologice

Termocentrala de la Brazi, operată de OMV Petrom, funcționează pe bază de gaze naturale, dar are nevoie și de o cantitate considerabilă de apă pentru răcire și procese interne. În mod normal, această apă provine din sursele din zona Prahovei, regulate inclusiv de acumularea Paltinu.

Pe fondul golirii parțiale a barajului și al turbidității extreme care a urmat, debitul necesar pentru funcționarea centralei nu a mai putut fi asigurat. Astfel, centrala a intrat în oprire neplanificată, pentru a preveni deteriorarea instalațiilor.

Impact major: 10% din producția națională, scoasă temporar din sistem

Centrala de la Brazi asigura aproximativ 10% din producția internă de energie electrică, fiind una dintre cele mai performante unități pe gaze din țară. Oprirea sa pune presiune pe întregul Sistem Energetic Național, obligând dispeceratul să crească producția din alte surse — în special cărbune, hidro și import.

Deși autoritățile afirmă că există suficiente resurse pentru a nu exista riscuri de blackout, situația rămâne tensionată, mai ales în contextul creșterii consumului în sezonul rece.

Lanțul vulnerabilităților: de la un baraj golit, la un județ fără apă și la o centrală oprită

Oprirea centralei evidențiază cât de interconectate sunt sistemele de infrastructură:

• decizii tehnice controversate la Paltinu au dus la turbiditate și blocaje;

• sute de mii de oameni au rămas fără apă potabilă;

• iar una dintre cele mai importante centrale ale României a fost oprită.

Efectul de domino pune presiune atât pe autoritățile hidrologice, cât și pe cele energetice, fiind ridicate deja întrebări legate de coordonare, responsabilitate și gestionarea situațiilor de urgență.

Ce urmează

Reluarea funcționării centralei depinde exclusiv de revenirea unui debit suficient de apă. Până atunci, sistemul energetic trebuie să compenseze lipsa unei unități vitale, iar autoritățile sunt nevoite să gestioneze simultan atât criza apei din Prahova, cât și efectele secundare asupra furnizării de energie.

sursa foto: gorjeanul.ro