
Potrivit unui studiu coordonat de cercetători de la Universitatea din Copenhaga, consumul de cafea pare asociat cu o microbiotă intestinală mai variată și cu diferențe care pot fi măsurate în modul de funcționare al tractului digestiv. Francesca Bucci și colegii săi au menționat că băutura este folosită pe scară largă în întreaga lume, se află în alimentație de secole și fusese legată anterior de avantaje precum un risc mai redus de mortalitate din toate cauzele, de mortalitate cardiovasculară, diabet de tip 2, declin cognitiv, depresie și anumite tipuri de cancer. Ei au indicat și că această băutură include peste 1.000 de compuși bioactivi, printre care metilxantine, acizi fenolici, diterpene, vitamine, compuși volatili și polizaharide.
Pe parcursul a nouă zile, echipa a urmărit 61 de adulți sănătoși și a analizat alimentația, lichidele consumate și urina, pentru cafeină și produșii ei de degradare. Dintre participanți, 50 au înghițit și o capsulă care a evaluat aciditatea, presiunea și mișcarea de-a lungul traseului prin sistemul digestiv. În probele de scaun, cei care au consumat cafea în mai mult de trei din cele opt zile urmărite, adică aproximativ 48 dintre cei 61, au prezentat o diversitate microbiană mai mare decât persoanele care au băut rar cafea.
La consumatorii frecvenți, trei grupuri bacteriene, printre care Lawsonibacter și Slackia, au apărut în număr mai mare, iar constatarea despre Lawsonibacter vine să întărească cercetări anterioare care îl conectau de cafea. În urină, nivelurile mai ridicate ale produșilor formați prin metabolizarea cafeinei au fost puse în legătură cu un număr mai mare de contracții ale colonului, iar intestinul subțire al celor care beau cafea des a avut o aciditate mai mare, adică un pH mai scăzut, față de al celor care o consumau rar. Dr. Henrik Munch Roager a afirmat că și alte studii au arătat deja că această băutură poate modifica procese din sistemul digestiv, inclusiv secreția de acid în stomac, și a adăugat că aceste observații nu par întâmplătoare, conform sursei citate, Gândul. Rezultatele au fost publicate pe 15 septembrie în revista Gut Microbiology.
fotografie ilustrativa realizata cu AI
(Text realizat cu ajutorul AI)