
Seismul din Vrancea, cu magnitudinea 5,7, s-a produs în noaptea de marți spre miercuri și a fost resimțit puternic la București, dar și în numeroase localități din țară. Cutremurul s-a înregistrat la ora 2:48, la 120,8 kilometri adâncime, după ce specialiștii au ajustat evaluarea inițială, care indica 107,1 kilometri. Aproape 48 de kilometri la sud de Focșani, 61 de kilometri la sud de Buzău, 64 de kilometri la est de Sfântu Gheorghe și 74 de kilometri la est de Brașov a fost stabilit epicentrul.
Două persoane au fost rănite după cutremurul din Vrancea, iar alte câteva au avut atacuri de panică, însă autoritățile au spus că nu s-au semnalat pagube materiale. O persoană a fost lovită de ușa unui dulap în timpul evacuării, în județul Galați, iar în municipiul Râmnicu Sărat, din județul Buzău, o femeie a fost rănită după ce mobilierul a căzut peste ea. În Galați au fost consemnate nouă apeluri la 112; dintre acestea, șapte au cerut intervenția echipajelor medicale, șase persoane au fost transportate la spital, iar pentru alte două apeluri operatorii au acordat sprijin telefonic.
La câteva ore după cutremurul din Vrancea, miercuri dimineață, 18 noiembrie, a fost consemnat un nou cutremur în zona de graniță dintre Grecia și Bulgaria. Conform datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, acesta a avut magnitudinea 3,9 și s-a produs la ora 03:16:57, ora României, conform sursei citate, Adevărul. Hipocentrul a fost localizat la 6,2 kilometri adâncime, iar epicentrul s-a situat la 51 de kilometri sud de Asenovgrad, 58 de kilometri sud de Kardzhali, 64 de kilometri sud de Plovdiv, 74 de kilometri nord de Kavala, 75 de kilometri sud de Pazardzhik și 83 de kilometri sud de Haskovo.
Vrancea rămâne principala sursă a cutremurelor puternice din România, iar zona este cunoscută pentru seismele de adâncime intermediară, de regulă între 60 și 200 de kilometri. În schimb, cutremurele superficiale, precum cel din apropierea graniței Greciei cu Bulgaria, pot fi resimțite diferit la suprafață, în funcție de magnitudine, distanță și caracteristicile geologice locale. România mai are și alte zone cu activitate seismică, printre care Făgăraș-Câmpulung, Banat, Crișana-Maramureș, Dobrogea și Gorj.
Surse: Gândul: „Cum se produc cutremurele și de ce Vrancea este un epicentru important. Cutremurele din Gorj, din 2023, au arătat că pericolul nu vine doar…”; Adevărul: „Un nou cutremur s-a produs în apropierea României, la câteva ore după seismul de 5,7 din Vrancea. Ce magnitudine a avut”; Bihoreanul: „Cutremur puternic în România, în toiul nopții: Seism de 5,7 în Vrancea, resimțit în mai multe orașe (VIDEO)”
(Text realizat cu ajutorul AI)









