PUBLIVE MEDIA TV

Cutremur major: Bucureștiul și riscul ascuns din clădiri

Clădiri din București, într-un cadru neutru, ilustrând riscul unui cutremur major și vulnerabilitatea structurală a unor imobile. Imagine generată cu AI. Nu este o fotografie reală.
Imagine generată cu AI. Nu este o fotografie reală.

Autor: Rodica Cinchis

Publicat la: 18.11.2026 14:21

Categorie: Actualitate internă

Articol citit de … ori

Bucureștiul, vulnerabil la cutremur major

Un cutremur major continuă să fie un scenariu ce pune Bucureștiul în fața unor riscuri serioase, după seismul din zona Vrancea și după mesajul lui Raed Arafat potrivit căruia pericolul nu se oprește la clădirile deja încadrare în clase de risc seismic. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență afirmă că există și imobile cu deficiențe structurale încă neidentificate, iar unele pot părea sigure la exterior. El a declarat că sunt probleme la mai multe clădiri, însă cantitatea exactă nu poate fi stabilită, deoarece până acum au fost evaluate doar câteva sute de imobile cunoscute.

Arafat indică și o vulnerabilitate mai greu de observat: apartamentele în care proprietarii au eliminat pereți de rezistență pentru a câștiga spațiu. Potrivit lui, asemenea intervenții au fost făcute mai ales în anii ’90 și la începutul anilor 2000, înainte ca legislația să devină mai strictă, conform sursei citate, Digi24. Cum autoritățile nu pot controla toate locuințele private, unele clădiri fără semne evidente de avarie ar putea suferi daune serioase la un cutremur major.

Descoperă-ți Arhetipul

Analiză profundă de personalitate. Întrebări unice la fiecare încercare.

Publive Media TV

ARHETIP

[NUME]

...

Evaluare Psihografică marca Publive Media TV

Mii de clădiri și un scenariu sever

În Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru 2026 apar 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, 491 în clasa a II-a și 157 în clasa a III-a. Alte 1.458 de imobile figurează în categorii de urgență, iar totalul acestor categorii ajunge la 2.521 de clădiri. Documentul arată însă că datele provin dintr-o evidență incompletă a imobilelor expertizate tehnic individual, astfel încât amploarea reală a vulnerabilităților nu este cunoscută integral.

Ești un Geniu de Elită?

Ecuații, logică pură și IQ vizionar. Demonstrează-ți valoarea!

Publive Media TV

Dovedim genialitatea în fiecare zi

DIPLOMĂ

Se certifică abilitățile intelectuale de excepție ale posesorului

[NUME]

...

Recunoaștere oficială marca Publive Media TV

Același plan include un scenariu de risc pentru un seism cu magnitudinea între 7,4 și 8,1, produs în Vrancea, la o adâncime de 90-110 kilometri, cu efecte resimțite în 31 de județe și în Capitală. În București, estimarea indică 33.569 de clădiri grav afectate, iar în Ilfov alte 19.234 de clădiri cu avarii grave. Cifrele sunt prezentate drept estimări pentru un scenariu de risc, nu drept un număr cert al imobilelor care ar fi lovite de un viitor cutremur major.

România, între dotări și educație

Când vine vorba despre intervenție, Raed Arafat afirmă că România este astăzi mai bine pregătită decât era înainte, atât prin echipamente, cât și prin exercițiile prin care a fost testat răspunsul autorităților, conform sursei citate, Digi24. El evocă două exerciții importante, desfășurate în 2018 și 2025, iar cel din 2025 a avut ca model un seism ce ar lovi Bucureștiul împreună cu alte patru sau cinci localități. Pe durata a cinci zile au fost testate intervenții și scenarii de reacție, iar Arafat susține că țara dispune acum de mai multe resurse și este mai bine pregătită decât în trecut. Cu toate acestea, el precizează că reacția depinde de efectele cutremurului, de distrugerile produse și de modul în care răspunde populația, iar în anumite situații România poate solicita ajutor din afara țării.

Arafat leagă și scăderea riscului de întărirea clădirilor vulnerabile, menționând că Ministerul Dezvoltării a pus la dispoziție fonduri pentru reabilitare. El spune că, odată ce aceste lucrări se finalizează, pericolul de prăbușire sau de avarii majore la cutremur se reduce. În același timp, nivelul de pregătire al populației rămâne redus: un sondaj IRES cerut de UNSAR arată că 44% dintre români au discutat în familie și au făcut un plan, 40% au pregătit un kit de prim ajutor, iar 76% consideră că locuințele lor sunt rezistente.

Noaptea, cutremurele și reacția oamenilor

Seismul din noaptea de marți spre miercuri, 18 noiembrie, cu magnitudinea 5,7 și ora 02:48, a readus în discuție momentul în care apar cutremurele. Gheorghe Mărmureanu spune că producerea lor noaptea este o întâmplare și afirmă că nu a găsit o corelație clară între fazele Lunii și seisme. Constantin Ionescu susține și el că nu există o regulă și că tendința observată în Vrancea pare o coincidență, adăugând că ar fi nevoie de o educație mai agresivă privind reacția oamenilor la cutremur.

În același context, Mărmureanu vorbește despre un viitor seism cu magnitudinea între 7,2 și 7,9, posibil chiar 8, și spune că șansele sunt mari să apară după 2040-2041, la o adâncime de 150-170 de kilometri, conform sursei citate, Gândul. Istoricul invocat în sursă include cutremurul din 1940, cu magnitudinea 7,7, care a provocat aproximativ 1.000 de morți și 4.000 de răniți, dar și seismele din 1977, 1986, 1990 și 1991, folosite drept repere pentru severitatea riscului seismic din România.

Surse: Digi24: „Cât de pregătit este Bucureștiul pentru un cutremur major? Raed Arafat: „Avem o problemă ascunsă””; Gândul: „De ce majoritatea cutremurelor au loc noaptea. Care este explicația seismologilor și în ce anotimpuri este cel mai probabil să se producă u…”

(Text realizat cu ajutorul AI)

Citește și...