
Evoluția indicatorilor macroeconomici ai României din ultimii cinci ani face obiectul unei analize critice semnate de Petrișor Peiu. Acesta atrage atenția că, în timp ce succesiunea de formule guvernamentale (compuse sub diverse forme din PSD, PNL, USR și UDMR) a avut ca principal mesaj combaterea „extremiștilor”, prioritățile economice ale țării au fost trecute în plan secund, generând dezechilibre majore.
Peiu subliniază că, dincolo de retorica politică și de promisiunile de stabilitate, rezultatele concrete reflectate în statisticile oficiale indică o deteriorare severă a puterii de cumpărare și a stabilității financiare a statului.
Bilanțul economic prezentat de analist pentru perioada cuprinsă între decembrie 2020 și martie 2026 evidențiază patru vulnerabilități majore:
Dispariția creșterii economice: Avansul economic din anii precedenți a fost înlocuit de o perioadă marcată de stagnare și recesiune.
Explozia inflației: Rata medie a inflației s-a triplat, crescând de la o valoare istorică de aproximativ 3% la o medie care depășește în prezent pragul de 10%.
Dublarea datoriei guvernamentale: Îndatorarea țării a înregistrat o creștere masivă de peste 130%. Concret, datoria publică a urcat de la 500 de miliarde de lei (decembrie 2020) la peste 1.170 de miliarde de lei (martie 2026).
Costuri duble de finanțare: Încrederea piețelor s-a tradus prin scumpirea creditării, dobânda medie la care se împrumută statul român dublându-se de la 3,5% la 7% pe an.
În viziunea lui Petrișor Peiu, focalizarea liderilor politici actuali – printre care îi nominalizează pe reprezentanții coalițiilor periodice și pe Nicușor Dan – pe o agendă axată exclusiv pe combaterea adversarilor catalogați drept extremiști maschează lipsa de performanță în gestionarea resurselor publice.
„Oare cum ar fi arătat țara fără această luptă? Am fi avut creștere economică, rata inflației de 2-3%, datorie publică sub 50% din PIB și plăteam dobânzi de două ori mai mici!”, afirmă Petrișor Peiu.
foto: Facebook / Petrișor Peiu