
Desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, făcută joi de președintele Nicușor Dan, ridică o întrebare firească: de ce Mureșan și nu Alexandru Nazare, un alt nume aflat pe lista scurtă pentru funcția de premier?
Din informațiile publice disponibile, diferența nu pare să fi fost legată atât de CV-urile celor doi, cât de susținerea politică acumulată în jurul fiecărui nume și de rezultatul consultărilor de la Cotroceni.
Înaintea consultărilor, Mureșan avea un avantaj politic clar: era propunerea comună a PNL, USR și UDMR. În schimb, Nazare era considerat o posibilă variantă de compromis, dar nu beneficia de aceeași susținere politică explicită. Cu o zi înaintea consultărilor, Nazare era încă prezentat în spațiul public drept una dintre variantele serioase pentru desemnare.
Cel mai important argument vine chiar de la președinte. După consultările care au durat aproape șase ore, Nicușor Dan a anunțat că l-a desemnat pe Mureșan deoarece acesta a primit „cele mai multe voturi” din partea partidelor consultate.
Prin urmare, explicația oficială nu este că Mureșan ar fi fost considerat „mai bun” decât Nazare, ci că, în urma consultărilor din 17 septembrie, numele său a beneficiat de cea mai mare susținere exprimată de formațiunile politice.
Mureșan era deja candidatul în jurul căruia se grupaseră PNL, USR și UDMR. Această susținere nu înseamnă însă automat o majoritate parlamentară.
De altfel, după nominalizare, deputata PNL Alina Gorghiu a declarat că nu vede încă cele 233 de voturi necesare pentru învestirea unui guvern condus de Mureșan și a subliniat că premierul desemnat trebuie să înceapă imediat negocierile cu partidele și parlamentarii.
Așadar, desemnarea rezolvă problema candidatului, dar nu și pe cea a majorității.
Există și un al doilea element relevant. Siegfried Mureșan este europarlamentar și vicepreședinte al PPE, iar Nicușor Dan a invocat experiența sa europeană și negocierile purtate la Bruxelles atunci când a explicat alegerea.
Președintele a transmis, în același timp, că România trebuie să rămână pe traseul pro-occidental și să își respecte angajamentele fiscale și financiare. Profilul european al lui Mureșan se înscrie, astfel, în direcția pe care șeful statului a afirmat public că dorește să o păstreze.
Alexandru Nazare nu a fost o variantă marginală. Numele său s-a aflat pe lista scurtă înaintea consultărilor, alături de Mureșan, Sorin Grindeanu și Luca Niculescu. Unele informații publicate înaintea consultărilor îl indicau chiar drept o posibilă soluție de compromis.
Diferența esențială este că, la momentul desemnării, Mureșan avea o susținere politică explicită în jurul său și, potrivit explicației lui Nicușor Dan, obținuse cele mai multe voturi la consultări.
Pe baza informațiilor disponibile în acest moment, se poate spune că Mureșan a avut avantajul unei susțineri politice agregate, în timp ce Nazare a rămas mai degrabă o posibilă soluție de compromis.
Dar există un paradox: Mureșan a fost desemnat fără ca o majoritate de 233 de parlamentari să fie deja conturată. Chiar și UDMR a transmis după nominalizare că principala misiune a premierului desemnat este să construiască această majoritate.
Prin urmare, alegerea lui Mureșan poate fi explicată factual prin rezultatul consultărilor și susținerea politică existentă în jurul său. Nu există însă, în acest moment, suficiente date pentru a afirma că desemnarea a fost făcută cu scopul de a provoca alegeri anticipate. Aceasta rămâne o ipoteză politică, nu un fapt demonstrat.
Surse:
Adevărul – Desemnarea lui Siegfried Mureșan
Digi24 – Reacția privind cele 233 de voturi
Digi24 – Profilul lui Siegfried Mureșan
HotNews – Consultările de la Cotroceni
HotNews – Lista scurtă și variantele de premier
foto: colaj Publive Media TV