
Structura cheltuielilor publice din România indică anomalii majore în raport cu prioritățile naționale de dezvoltare și cu media celorlalte state din Uniunea Europeană. Într-o evaluare publicată recent, Petrișor Peiu atrage atenția asupra costurilor uriașe pe care statul le suportă pentru finanțarea datoriei publice, costuri care penalizează direct sectoarele vitale precum învățământul sau sănătatea.
Conform datelor prezentate de Petrișor Peiu, România deține un record negativ la nivelul Uniunii Europene, cheltuind pentru dobânzile aferente datoriei publice nu mai puțin de 5,2% din Produsul Intern Brut (PIB). Această sumă surclasează masiv fondurile direcționate către domenii strategice.
De exemplu, pentru sistemul național de educație, guvernul alocă o sumă mult mai mică, de doar 3,3% din PIB. În același timp, sumele plătite doar pe dobânzi au devenit aproape comparabile cu întregul buget destinat sănătății, sector ale cărui cheltuieli totale nu depășesc pragul de 6% din PIB.
Analistul economic evidențiază un paradox major pe piața creditelor guvernamentale. Din punct de vedere statistic, România nu are o datorie publică exagerată, situându-se abia pe locul 14 în Uniunea Europeană ca volum al datoriei raportate la PIB. State europene mari, precum Grecia sau Italia, se confruntă cu o datorie publică de peste 140% din PIB, adică o valoare mai mult decât dublă față de pragul de 60% din PIB înregistrat de România.
Cu toate acestea, guvernele de la Atena și Roma reușesc să cheltuiască pe dobânzi mult mai puțin decât cel de la București. Petrișor Peiu explică această situație prin faptul că piețele financiare penalizează România cu cea mai mare rată a dobânzii din blocul comunitar. Motivul principal este vulnerabilitatea fiscală extremă a țării, cauzată de cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar din Uniunea Europeană, care a atins cota de 7,9% din PIB.
În final, analistul pune sub semnul întrebării capacitatea de dezvoltare și sustenabilitatea unui stat care alege să consume pe dobânzi bancare o sumă de o dată și jumătate mai mare decât cea investită în educația generațiilor viitoare.
sursa: Facebook / Petroșor Peiu
sursa foto: facebook