
Sfânta Paraschiva s-a născut în secolul al XI-lea, în Tracia (zona actuală a Turciei). De mică, a ales viața de credință și milostenie, renunțând la bunurile materiale. A trăit în pustnicie, în rugăciune și smerenie. După moartea ei, trupul a rămas neputrezit, fiind considerat sfânt.
Moaștele Sfintei Paraschiva au fost aduse la Iași în 1641, la inițiativa domnitorului Vasile Lupu, ca semn de recunoștință pentru plata datoriilor Patriarhiei de la Constantinopol. De atunci, ele se află în Catedrala Mitropolitană din Iași și sunt considerate un simbol al credinței românilor.
În fiecare an, în perioada 11–14 octombrie, zeci sau chiar sute de mii de pelerini vin la Iași pentru a se închina la racla Sfintei. Mulți stau la rând ore sau chiar zile întregi, în speranța vindecării, ajutorului sau liniștii sufletești.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Paraschiva
În popor, această zi are și numeroase tradiții:
Nu se spală, nu se coase și nu se muncește în gospodărie – este zi de odihnă și rugăciune.
Se dau de pomană alimente săracilor.
Se aprind lumânări pentru sufletele celor plecați.
Se spune că cine se roagă cu credință va primi ajutor pe tot parcursul anului.
În unele zone, femeile pregătesc colaci sau turte pentru binecuvântare.
De asemenea, se crede că vremea de Sfânta Paraschiva arată cum va fi iarna: dacă este frig și plouă, iarna va fi grea.
Pentru că este considerată:
✔ ocrotitoarea femeilor și familiei
✔ ajutătoare în boli și necazuri
✔ protectoare a Moldovei și a celor săraci
✔ mijlocitoare în fața lui Dumnezeu
Multe mărturii vorbesc despre vindecări miraculoase și rugăciuni împlinite după închinarea la moaștele ei.
Sfânta Paraschiva este un simbol viu al credinței. Pelerinajul de la Iași arată cât de puternică este speranța în inimile oamenilor. Pentru români, 14 octombrie este o zi de rugăciune, recunoștință și legătură cu Dumnezeu.