
În noaptea de sâmbătă spre duminică, respectiv 28 spre 29 martie, România revine la programul estival, marcând oficial trecerea la ora de vară. Această schimbare anuală, care transformă ora 03:00 în ora 04:00, face ca duminica să devină cea mai scurtă zi a anului, având doar 23 de ore. Deși măsura este menită să maximizeze utilizarea luminii naturale și să reducă consumul de energie electrică, specialiștii avertizează că adaptarea biologică nu este întotdeauna facilă.
Sistemul orei de vară a fost implementat istoric pentru a corela orele de activitate cu răsăritul și apusul Soarelui. În prezent, trecerea la ora de vară este reglementată la nivel european, deși discuțiile privind renunțarea definitivă la acest mecanism au stagnat în ultimii ani în Parlamentul European. România continuă să aplice această directivă, ora de vară fiind menținută până în ultima duminică din luna octombrie, când se va reveni la ora de iarnă.
Deși pare o modificare minoră, pierderea unei ore de somn poate genera efecte resimțite pe parcursul a 7-14 zile. Medicii subliniază că ritmul circadian, „ceasul intern” care reglează somnul și secrețiile hormonale, este perturbat brusc. Cele mai frecvente simptome raportate după trecerea la ora de vară includ:
Stări de oboseală accentuată și somnolență pe parcursul zilei;
Dificultăți de concentrare la locul de muncă sau în trafic;
Iritabilitate și episoade de anxietate;
Tulburări digestive cauzate de modificarea orelor de masă.
Pentru a minimiza disconfortul provocat de trecerea la ora de vară, experții în igiena somnului recomandă culcarea cu 15-30 de minute mai devreme în zilele premergătoare schimbării. De asemenea, expunerea la lumina naturală imediat după trezire ajută creierul să reseteze nivelul de melatonină. Este esențial ca persoanele care suferă de afecțiuni cardiace să evite efortul fizic intens în primele zile de după schimbare, deoarece statisticile arată o ușoară creștere a incidenței evenimentelor cardiovasculare în lunea imediat următoare modificării orare.