Editorial
Cum a pierdut Răzvan Burleanu președinția Federației Române de Fotbal – Opinie
Editorial de Ștefan Popescu
Analiză profundă de personalitate. Întrebări unice la fiecare încercare.
...
Am urmărit cu interes organizarea Adunării generale de alegeri de la Federația Română de Fotbal, cum de altfel urmăresc cam tot ce se întâmplă în sportul de performanță, întrucât realizez o emisiune pe platforma Publive MediaT și trebuie să fiu corect informat.
În emisiunile mele, încerc să clarific prevederile legale cu privire la sportul de performanță, întrucât am constatat mari carențe în a cunoaște și aplica Legea și jurisprudența Ințtanțelor de judecată naționale cât și a Curții Europene de Justiție.
Ecuații, logică pură și IQ vizionar. Demonstrează-ți valoarea!
Dovedim genialitatea în fiecare zi
Se certifică abilitățile intelectuale de excepție ale posesorului
...
Vazând ce s-a întâmplat astăzi la Federația Română de Fotbal, în opinia mea, Răzvan Burleanu a pierdut președinția Federației Române de Fotbal din cel puțin 3 (trei) motive.
Primul motiv, este însuși Statutul FRF, care limitează (nu am înțeles de ce) numărul de mandate al președintelui la cel mult 3 mandate.
Argumentul invocat că această prevdere nu se aplică candidaturii lui Răzvan Burleanu este hilară, invocând faptul că primul mandat nu se socotește, pe pricipiul neretroactivității legilor, motiv hilar, având în vedere că în jurisprudența sa Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că federațiile funcționează în baza Statutelor și regulametelor propri, lucru prevăzut expres în art. 36(5) din Legea nr. 69/2000, nu după lege.
Al doilea motiv, mult mai puternic și de necometat, este faptul că în Adunarea generală de alegeri au votat persoane juridice fără drept de vot. Mă refer aici la cluburile sportive de drept public, care nu pot fi membre ale federației, întrucât se încalcă art. 35(2) și 95 din Legea nr. 69/2000, coroborate cu art. 35 din OG 26/2000 cu privire la asociații și fundații. Tendința de a eluda aceste prevederi prin Legea nr. 227/2025 este inaplicabilă, raportat la art. 518 din Codul de Procedură Civilă, fiind stabilit de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 19 din 2023, Recurs în Interesul Legii.
În sfârșit, al treilea motiv și care va pune capac pe brambureala din sportul românesc de performanță este obligația pe care România și-a asumat-o prin art. 11 și art. 148 din Constituția din 2003 modificată anterior aderării la Uniunea Europeană. Ca să fiu precis, iată ce prevăd cele 2(două) articole:
Art. 11 – Dreptul internaţional şi dreptul intern
Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
Iar la art. 148 din Constituție – Integrarea în Uniunea Europeană
Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Prin Legea nr. 157 din 2005, România a ratificat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Astfel Tratatul de aderare, ulterior prinTratatul de la Lisabona din anul 2007, Tratatul a devenit Tratatul de funcționare al Uniunii Europene, fiind, în fapt, Constituția Uniunii.
Printre modificările aduse Tratatului de aderarea s-a introdus la art. 165 din TFUE, componenta de euducație și sport. Normele europene, care așa cum am arătat fac parte din Legislația națională, prevăd expres că structurile sportive trebuie să fie persoane juridice autonome, tradus în limba română, să fie persoane juridice de drept privat.
Evident că, toate aceste afirmații sunt o opinie persoanală, raportată la prevederile legale în vigoare. Ele nu au valoare juridică decât dacă Hotărâra Adunării generale de alegeri va fi contestată în Instanța de judecată și dacă Instanța o va desființa printr-o Hotărâre definitivă, ținând cont de ele.
Însă dacă un contestatar sau mai mulți ai acestei Hotărâri a Adunării generale de alegeri a FRF va invoca în Instanță prioritatea dreptul european în defavoarea dreptului național, Instanța va fi obligată, la solicitarea unui petent, ca în cazul în care are dubii asupra soluției, în baza art. 267 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, să solicite o opinie Curții Europene de Justiție, care are deja jurisprundență în vigoare cu privire la prioritatea dreptului european în defavoarea dreptului național și a ordonat Instanțelor naționale să elimine în soluțiile pe care le vor da, prevederile din legislația națională contrare dreptului european.
Ce pot să zic?
Să fie într-un ceas bun!
18 martie 2026
sursa foto: Facebook / Federația Română de Fotbal
