un editorial de Cătălin Călin
Bătălia cu candidatul Călin Georgescu și ceea ce el reprezintă pentru populația cu drept de vot din România era să fie pierdută. Decizia la limita legalității a CCR trebuia să fie acoperită în plan mediatic de o veste cu un impact emoțional și social de aceeași anvergură. Intrarea în Schengen era singură care putea să pună batista pe țambal! O mare parte a criticilor la adresa Europei veneau din această directive, a neacceptării intrării României în spațial Schengen, milioane de cetățeni români simțindu-se tratați ca niște paria sau chiar sclavi. Votul pro Călin Georgescu a cuprins un astfel de mesaj: Europa nu ne vrea, noi ieșim din ea!
Venirea lui Călin Georgescu la cârma României ar fi implicat costuri masive din partea Uniunii Europene, inclusiv închiderea unor rute de transport mărfuri, dar mai ales pentru restrângerea activităților comune Europa-Ucraina. Intrarea în Schengen s-a dorit a fi un mesaj clar, asurzitor, venit din partea politicienilor europeni către poporul român: Vă vrem în Europa, sunteți buni pentru noi, nu vă uitați spre Rusia!
Bineînțeles, decontul se așteaptă să fie realizat de partidele așa-zise proeuropene, în detrimentul celor extremiste. Totuși, românii au încă sânge în gură din cauza inflației și a lipsei banilor, la care se adaugă reforma în energie, dar și anumite restricții ce țin de propria gospodărie. Mai avem: autovehiculele electrice băgate cu forța pe gâtul țărilor membre, diferențele sociale, scăderea calității vieții prin scumpirea în lanț a produselor comercializate, dar și a serviciilor etc.
De modul în care Europa va ști să răspundă propriilor provocari, dar și Rusiei, depinde unitatea țărilor membre. Chiar dacă vor trece alegerile, sunt așteptate manifestații de stradă, revolte și întărirea discursului extremist. Schengen-ul este o bătălie câștigată, nu întregul război. În funcție de intențiile și politicile europene, Rusia poate deveni un actor important sau doar un spectator.
