Editorial
Scris de Daniela Cǎlin
România nu mai este doar o țară de tranzit pentru droguri, ci și o piață de consum, după cum semnalează raportul DIICOT pentru anul 2025. Piața drogurilor este în creștere mai ales in Europa de Est, tinerii fiind preponderent expuși la substanțe psihoactive noi, prin canale de distribuție adaptate la evoluția tehnologică și digitală. Drogurile de toate tipurile se vând inclusiv pe internet, sub diferite forme, de multe ori fiind prezentate ca suplimente alimentare. Ingeniozitatea și adaptabilitatea rețelelor de criminalitate organizată, adesea transfrontaliere, susținute de resurse financiare uriașe, incomparabile cu cele pe care le au instituțiile publice competente in domeniu la dispoziție, creează premisele unei lupte inegale in care autoritățile singure nu sunt suficient de puternice pentru a reduce acest flagel. În spatele acestei realități dramatice sunt oameni a căror sănătate este afectată, minori care devin consumatori la vârste din ce in ce mai fragede, destine frânte și familii care încearcă să găsească ajutor. Ce răspuns trebuie să ofere legea consumatorului de droguri și cum poate fi protejată societatea? [1]
Astăzi, 10 noiembrie 2026, de la ora 19:00, la Publive Media TV, emisiunea „INFORMAT PE DREPT”, realizată și moderată de avocat Daniela Călin, aduce în dezbatere propunerea de modificare a Legii nr. 143/2000. Invitați sunt doamna avocat Elena Olteanu și domnul avocat Dănuț Ioan-Bugnariu. Emisiunea poate fi urmărită live atât pe pagina de Facebook, cât și pe canalul de YouTube al Publive Media.
Analiză profundă de personalitate. Întrebări unice la fiecare încercare.
...
Riscurile diferă în funcție de substanță, doză, frecvența și modul de administrare, precum și de starea de sănătate a persoanei. Consumul vine la pachet cu dependență, tulburări de sănătate mintală, intoxicații și supradoze, de multe ori fatale. Anumite practici de injectare implică și riscul transmiterii unor infecții. EUDA, Agenția Uniunii Europene privind Drogurile, include aceste consecințe printre problemele care impun intervenții medicale și sociale coordonate, ceea ce atrage după sine și resurse financiare alocate in bugetele naționale pentru tratarea dependenței și a diverselor afecțiuni asociate. [2]
Ecuații, logică pură și IQ vizionar. Demonstrează-ți valoarea!
Dovedim genialitatea în fiecare zi
Se certifică abilitățile intelectuale de excepție ale posesorului
...
Nici majoratul nu înseamnă protecție față de asemenea riscuri. Consumul problematic poate afecta relațiile, parcursul profesional și capacitatea de a îndeplini responsabilități cotidiene. Tratamentul, sprijinul psihologic și reintegrarea socială trebuie discutate împreună cu răspunderea juridică, fără a presupune că orice persoană care a consumat este dependentă. [2][4]
Organizația Mondială a Sănătății arată că debutul precoce al consumului de substanțe este asociat cu un risc mai mare de dependență și de alte dificultăți la vârsta adultă. La copii și adolescenți, consumul de alcool și droguri este asociat cu modificări neurocognitive care pot avea consecințe comportamentale, emoționale, sociale și școlare. [3]
Pentru un minor, problema poate depăși incidentul care îl aduce în atenția poliției: trebuie înțelese starea sa de sănătate, mediul familial și nevoia de protecție. Cum pot colabora părinții, școala, serviciile medicale și autoritățile înainte ca dificultățile să se agraveze? Aceasta va fi una dintre întrebările adresate invitaților.
EUDA atrage atenția că membrii familiei unei persoane cu un consum problematic pot trece prin suferință psihologică, tensiuni în relații, izolare și dificultăți financiare. Uneori, bunicii ajung să îngrijească nepoții, iar partenerii preiau o parte mai mare din responsabilitățile familiei. Aceste efecte nu apar identic în toate familiile, dar nevoia de sprijin a apropiaților merită recunoscută. [4]
Familia poate ajuta persoana să ajungă la tratament, însă are nevoie, la rândul ei, de informare și consiliere. În cazul copiilor care trăiesc alături de un părinte cu probleme legate de droguri, intervenția trebuie adaptată situației concrete. Consumul unui părinte nu dovedește automat existența unei vătămări a copilului; vulnerabilitățile trebuie evaluate, iar factorii de protecție întăriți. [4]
Consecințele se pot extinde asupra școlii, locului de muncă, serviciilor de urgență și sistemului de asistență socială. EUDA evidențiază legătura dintre problemele asociate drogurilor și excluziunea socială, precum și impactul deceselor premature asupra familiilor și comunității. Stigmatizarea și dificultățile de acces la servicii pot împiedica solicitarea ajutorului. [2]
Pentru dimensiunea judiciară, expunerea de motive a propunerii B544/2026 indică, de exemplu, 37.419 cauze privind drogurile de soluționat la DIICOT în 2025 și 520 de persoane condamnate definitiv pentru deținere în vederea consumului propriu. Primul indicator include dosare restante și noi, nu infracțiuni dovedite; al doilea nu înseamnă că toate persoanele au primit închisoare cu executare. Aceste date sunt invocate de inițiatori pentru a argumenta necesitatea reformei. [5]
Expunerea de motive urmărește orientarea răspunsului față de consumator către sănătatea publică: acces mai ușor la evaluare și tratament, reducerea stigmatizării și a obstacolelor în reintegrare, prevenirea supradozelor și concentrarea resurselor judiciare asupra traficului și criminalității organizate. Inițiatorii susțin că răspunsul penal poate descuraja cererea de ajutor și poate adăuga dificultăți sociale celor medicale. [5]
În acest scop, operațiunile prevăzute la art. 4, efectuate fără drept pentru consum propriu, inclusiv cumpărarea, deținerea, cultivarea sau producerea, ar deveni contravenții. În formele de bază, amenzile propuse sunt de 1.000–1.500 de lei pentru drogurile de risc și de 1.500–3.000 de lei pentru cele de mare risc. Și trecerea frontierei cu droguri pentru consum propriu ar primi un regim contravențional distinct. Traficul ar rămâne infracțiune. [5]
Componenta de asistență include evaluarea și accesul la programe cu respectarea consimțământului. Pentru minori, autoritatea ar fi obligată să dispună evaluarea, cu implicarea reprezentanților legali. Sunt propuse și spații sanitare autorizate pentru consum supravegheat, rezervate adulților cu dependență diagnosticată, în condiții stricte; unitatea și personalul nu ar furniza substanțele. Veniturile din amenzi ar fi destinate prevenirii și asistenței. [5]
O întrebare rămâne esențială: cum se delimitează consumul propriu de trafic în lipsa unor praguri cantitative? În CES, reprezentanții patronatelor și sindicatelor au votat nefavorabil, iar reprezentanții societății civile au susținut reforma, solicitând cantități maxime pe substanțe și amenzi mai descurajante. Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, cu obiecții privind fundamentarea, procedura și aplicarea în timp. [5]
Punctul de vedere al Parchetului General din 9 octombrie susține menținerea instrumentelor penale, concomitent cu dezvoltarea prevenirii și tratamentului, invocând protecția sănătății publice și legătura consumului cu piața ilicită. [6] Dezbaterea trebuie să lămurească atât proporționalitatea sancțiunilor, cât și existența serviciilor care pot ajuta efectiv consumatorii și familiile lor.
Scopul unei politici antidrog trebuie evaluat și prin capacitatea de a preveni îmbolnăvirea, de a proteja minorii și de a susține recuperarea, alături de combaterea traficului. O schimbare de sancțiune cere reguli clare, servicii accesibile și evaluarea rezultatelor. Ce soluții sunt potrivite pentru România și ce garanții lipsesc din proiect?
Vă invităm astăzi, 10 noiembrie 2026, de la ora 19:00, la „INFORMAT PE DREPT”, la Publive Media TV, alături de avocat Elena Olteanu, avocat Dănuț Ioan-Bugnariu și realizatoarea emisiunii, avocat Daniela Călin. Urmăriți-ne live pe Facebook și pe YouTube, pe pagina și canalul Publive Media.
[1] AGERPRES, 19 februarie 2026, relatare privind raportul DIICOT pentru 2025: „DIICOT: România – piață emergentă a consumului de droguri, conectată la rețele europene de distribuție”. https://agerpres.ro/justitie/2026/02/19/diicot-romania–piata-emergenta-a-consumului-de-droguri-conectata-la-retele-europene-de-distributie–1529750
[2] EUDA, Action framework for developing and implementing health and social responses to drug problems, secțiunile privind consecințele medicale și sociale, factorii socioeconomici și accesul la servicii. https://www.euda.europa.eu/publications/mini-guides/action-framework-for-developing-and-implementing-health-and-social-responses-to-drug-problems_en
[3] OMS, Adolescent and young adult health, secțiunea Alcohol and drug use. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/adolescents-health-risks-and-solutions
[4] EUDA, Families of people who use drugs: health and social responses, secțiunile privind consecințele asupra familiei și măsurile de sprijin. https://www.euda.europa.eu/publications/mini-guides/families-health-and-social-responses_en
[5] Senatul României, dosarul B544/2026: forma inițiatorului, expunerea de motive, punctele de vedere CES nr. 6921/21.10.2026 și avizul Consiliului Legislativ nr. 922, datat 6 noiembrie 2026 în documentul analizat. https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?an_cls=2026&nr_cls=b544
[6] https://www.mpublic.ro/index.php/ro/comunicate-de-presa-piccj/2026-10-piccj/c-2026-10-09-14-36-05?highlight=WyJkcm9ndXJpIl0=
Cadrul legal: Legea nr. 143/2000, Portalul Legislativ. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/23629
