Editorial
Programul de guvernare propus de premierul desemnat, dl. Siegfried Mureșan este unul care își propune reforme majore cu multe obiective în cam toate domeniile majore de activitate.
În ceea privește justiția, programul propune un set de 18 mǎsuri, dintre care o bunǎ parte reflectǎ viziunea şi programul politic al unuia dintre partidele aflate încă la guvernare, si anume, cea a USR.
Analiză profundă de personalitate. Întrebări unice la fiecare încercare.
...
Ce prevede in concret programul?
Ecuații, logică pură și IQ vizionar. Demonstrează-ți valoarea!
Dovedim genialitatea în fiecare zi
Se certifică abilitățile intelectuale de excepție ale posesorului
...
„Justiția nu poate fi redusă la relația dintre magistrați și puterea politică. Ea trebuie privită și din interiorul sistemului judiciar, acolo unde regulile privind promovarea, conducerea instanțelor și parchetelor, formarea completurilor, repartizarea dosarelor ori evaluarea profesională pot consolida sau, dimpotrivă, pot vulnerabiliza independența fiecărui magistrat.” Aceasta este ideea centrală a capitolului 12, „Justiție și stat de drept”, din Programul de guvernare 2026–2028.
Documentul pornește de la o schimbare de perspectivă: independența justiției trebuie să însemne nu numai protecție față de influențele venite din afara sistemului, ci și limitarea concentrării puterii în interiorul acestuia. În această logică, programul propune noi reguli pentru cariera magistraților, concursuri transparente, comisii de examinare alcătuite aleatoriu, din judecători și procurori care îndeplinesc condițiile pentru a face parte din aceste dar și din membri din afara sistemului judiciar, supuse verificării conflictelor de interese, precum și limitarea delegărilor și detașărilor. Funcțiile de conducere ar urma să fie ocupate prin concursuri organizate periodic, iar promovarea să se întemeieze pe competență și pe probe verificabile și contestabile, nu exclusiv pe evaluarea dosarului profesional.
Un al doilea obiectiv privește stabilitatea completurilor și garantarea repartizării aleatorii a cauzelor. Înlocuirea unui membru al completului ar urma să fie permisă numai în situații expres prevăzute de lege și pentru motive obiective, consemnate în dosar. Programul propune și un audit extern, independent și periodic al repartizării aleatorii, care să verifice aplicația informatică, regulile de utilizare, intervențiile umane și modificarea parametrilor, cu publicarea concluziilor.
Reformarea CSM, a Inspecției Judiciare și a parchetelor
Programul anunță și modificări în privința Consiliului Superior al Magistraturii. Membrii aleși ai CSM ar urma să fie desemnați prin vot la nivel național, în cadrul fiecărui corp profesional, cu o reprezentare echilibrată și cu proceduri clare de alegere și revocare. Colegiile de conducere ale instanțelor și parchetelor ar urma să fie alese de adunările generale, iar hotărârile lor să fie motivate și publicate. Miza declarată este distribuirea puterii administrative și creșterea răspunderii decizionale.
Inspecția Judiciară este vizată de o reformă amplă, menită să îi asigure imparțialitatea. Conducerea și inspectorii ar urma să fie selectați prin concursuri organizate de CSM, pe baza unor criterii publice, cu reguli de incompatibilitate și control judecătoresc. Repartizarea lucrărilor de inspecție și eventualele intervenții asupra acestora ar trebui să fie verificabile, iar soluțiile disciplinare și cele de clasare să fie publicate. Totodată, programul urmărește clarificarea protecției magistraților care au calitatea de avertizori de integritate.
În materia parchetelor, documentul propune limitarea intervențiilor procurorilor ierarhic superiori la cazurile prevăzute expres. De asemenea, competența privind investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați ar urma să fie reevaluată, cu obiectivul declarat al unei răspunderi penale eficiente, fără sacrificarea garanțiilor de independență.
Cum va beneficia cetǎțeanul?
Cetățeanul este așezat, cel puțin la nivelul viziunii asumate, în centrul reformei. Programul promite un dosar electronic unic, integrat cu ECRIS V, care deja existǎ și va intra in funcțiune de la 1 octombrie, o platformă comună pentru plata taxelor, depunerea cererilor și consultarea dosarelor, precum și interconectarea cu alte instituții publice. Inteligența artificială este prezentată ca instrument de sprijin pentru eficientizarea soluționării cauzelor, nu ca substitut al judecătorului. Hotărârile judecătorești, inclusiv cele ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ar urma să fie publicate integral, pentru ca motivarea soluției să poată fi verificată. Întrebarea este de cine să fie verificate?
Reorganizarea hărții judiciare reprezintă o altă direcție importantă: comasarea instanțelor foarte mici, o structură unică de parchet activ pe lângă judecătoriile din fiecare județ și o specializare mai profundă a judecătorilor în domenii complexe, precum achizițiile publice, proprietatea intelectuală, insolvența sau criminalitatea informatică. În paralel, programul prevede modernizarea infrastructurii instanțelor și parchetelor și regândirea schemelor de personal în raport cu nevoile reale și cu noile instrumente digitale.
Propuneri de modificare a legislației
Capitolul cuprinde și măsuri care depășesc organizarea internă a sistemului și care necesitǎ schimbări legislative majore: un instrument unic de evaluare a riscului în cazurile de violență domestică, monitorizarea electronică generalizată a agresorilor cărora li s-a interzis apropierea de victimă și desemnarea unor procurori specializați. Sunt anunțate, de asemenea, relansarea combaterii corupției, susținerea ANABI pentru recuperarea prejudiciilor și prevenirea închiderii dosarelor penale ca urmare a prescripției, inclusiv prin reducerea mijloacelor procedurale pur dilatorii și soluționarea prioritară a cauzelor apropiate de termenul de prescripție. Propunerile par a ignora cauzele reale ale prescripției, care, inclusiv in viziunea guvernului demis prin moțiune de cenzură, sunt un cumul de factori și nu pot fi atribuite simplist doar unuia factor anume.
În relația cu profesiile juridice, programul propune un mecanism permanent de consultare cu avocații, notarii, executorii judecătorești și experții judiciari. În plus, o structură specializată din Ministerul Justiției ar urma să monitorizeze litigiile în care sunt implicate autoritățile publice, să identifice cauzele recurente și să contribuie la corectarea practicilor administrative care generează procese repetate.
O reformǎ pentru o justiție independentǎ cu adevărat?
Direcțiile anunțate sunt ample și ating puncte sensibile ale funcționării justiției: independența individuală a magistratului, modul de promovare, puterea structurilor de conducere, răspunderea disciplinară, transparența, digitalizarea, prescripția și eficiența proceselor.
Dincolo de formulările programatice, întrebările esențiale privesc însă fezabilitatea măsurilor, garanțiile lor concrete, resursele necesare și efectele pe care modificările legislative le-ar putea produce asupra echilibrului dintre independență, răspundere și drepturile justițiabilului.
Voi analiza propunerile din Programul de guvernare referitoare la justiție, precum și propunerea pentru funcția de Ministru al Justiției în persoana doamnei Andreea Chiș, de la ora 19:00, la Publive Media TV, în emisiunea „INFORMAT PE DREPT”. Alături de mine se vor afla doamna judecător Adina Daria Lupea, fost candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, și doamna avocat Elena Olteanu, avocat specializat în drept penal, membru al Baroului București.
