Editorial
Războiul din Ucraina, amenințările de pe flancul estic și schimbarea raporturilor dintre Statele Unite și Europa, dar si remodelare relațiilor din cadrul NATO, obligă România să își pună întrebări pe care, timp de mulți ani, a preferat să le considere pur teoretice: este Armata României pregătită să apere teritoriul național? Cât de repede pot interveni aliații? Poate industria românească să susțină un conflict de durată? Și, mai ales, cât de pregătită este societatea pentru o situație de criză?
În această seară, de la ora 19:00, în cadrul emisiunii „Informat pe Drept”, difuzată de Publive Media TV, vom discuta despre „NATO 3.0 și apărarea totală a României în caz de război”.
Analiză profundă de personalitate. Întrebări unice la fiecare încercare.
...
Invitatul ediției este generalul (r.) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO și fost șef adjunct al Statului Major al Forțelor Terestre Române. Cu o experiență de peste trei decenii în Armata României și în structurile NATO, precum și cu misiuni desfășurate în teatre de operații precum Afganistan și Irak, generalul Dorin Toma este unul dintre profesioniștii care pot explica publicului ce înseamnă, din perspectivă militară, apărarea României într-un mediu internațional de securitate, profund schimbat.
Ecuații, logică pură și IQ vizionar. Demonstrează-ți valoarea!
Dovedim genialitatea în fiecare zi
Se certifică abilitățile intelectuale de excepție ale posesorului
...
Ce este NATO 3.0?
„NATO 3.0” este formula prin care este descrisă noua etapă de transformare a Alianței Nord-Atlantice: o NATO în care statele europene și Canada trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărare, să producă mai multe echipamente și muniții și să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria securitate.
Nu este vorba despre un nou tratat și nici despre înființarea unei alte organizații. Este vorba despre o schimbare de paradigmă: de la gestionarea crizelor și a misiunilor desfășurate la distanță, la pregătirea efectivă pentru apărarea teritoriului aliat în fața unui posibil conflict de mare intensitate.
Pentru România, aflată pe flancul estic al NATO și în imediata apropiere a războiului din Ucraina, această transformare are consecințe directe. Țara noastră nu poate fi doar teritoriul pe care sosesc întăririle aliate. România trebuie să dispună de propriile forțe pregătite, de rezerve funcționale, de infrastructură militară și civilă adecvată și de capacitatea de a primi, deplasa și susține trupele aliate.
Apartenența la NATO reprezintă cea mai importantă garanție de securitate a României, însă apărarea colectivă nu înlocuiește obligația fiecărui stat de a se apăra și de a contribui efectiv la securitatea Alianței.
Componenta militară: oameni, tehnică, muniție și comandă
În cazul unui conflict, primele ore și primele zile pot fi decisive. Capacitatea de reacție depinde de nivelul de pregătire al militarilor, de funcționarea sistemelor de comandă, de existența muniției și a pieselor de schimb, de apărarea antiaeriană și antirachetă, precum și de rapiditatea mobilizării rezerviștilor.
Vom discuta cu generalul (r.) Dorin Toma despre starea actuală a Armatei României, despre interoperabilitatea cu forțele aliate și despre rolul structurilor NATO dislocate pe teritoriul țării. Fostul comandant NATO a susținut anterior că angajamentul aliaților pentru apărarea flancului estic este ferm și că România, împreună cu forțele NATO, are capacitatea de a respinge o potențială agresiune.
Dar pregătirea militară nu se măsoară numai prin numărul echipamentelor achiziționate. Contează dacă acestea pot fi utilizate împreună, dacă există personal suficient și instruit, dacă sistemele pot fi întreținute și reparate și dacă stocurile pot fi refăcute pe durata unui conflict.
Industria de apărare – între achiziții și producția națională
„O industrie de apărare care există numai pe hârtie nu poate susține un război real.”
România investește sume importante în achiziția de tehnică militară, dar întrebarea esențială este cât din această investiție produce efecte în economia și industria națională. Importul de echipamente moderne este necesar, însă el trebuie însoțit de transfer de tehnologie, producție locală, mentenanță, fabricarea muniției și integrarea companiilor românești în lanțurile industriale europene și NATO.
Într-o situație de război, lanțurile de aprovizionare pot fi întrerupte, iar necesarul de muniție, drone, piese de schimb și echipamente poate crește exponențial. De aceea, industria de apărare nu este doar un domeniu economic, ci o componentă a securității naționale.
Poate România să producă suficient pentru propriile nevoi? Ce capacități industriale trebuie dezvoltate cu prioritate? Cum pot fi folosite fondurile europene și angajamentele NATO pentru relansarea fabricilor românești? Și cum evităm ca investițiile în apărare să se transforme exclusiv în contracte de import?
Sunt întrebări pe care le vom adresa invitatului nostru.
Ce înseamnă apărarea totală?
„Apărarea totală începe înainte ca primul foc să fie tras.”
Conceptul presupune pregătirea coordonată a armatei, populației, economiei, administrației și teritoriului pentru apărarea țării. Nu înseamnă militarizarea societății și nici transformarea tuturor cetățenilor în combatanți. Înseamnă că fiecare instituție trebuie să știe ce are de făcut, iar serviciile esențiale trebuie să poată continua să funcționeze chiar și în condiții de atac.
În concret, conceptul se referǎ la :
Legislația română prevede deja pregătirea populației, economiei și teritoriului pentru apărare.
Adevărata provocare este însă transformarea prevederilor legale în mecanisme cunoscute de populație și de toate instituțiile şi structurile implicate în punerea în practică, mecanisme care să fie funcționale și eficiente.
Încrederea populației în instituții. Armata – o resursă strategică
Nicio strategie de apărare nu poate funcționa fără încrederea cetățenilor in instituțiile statului. Încrederea populației în Armată este ea însăși o resursă strategică.
Într-un conflict modern, adversarul nu urmărește doar distrugerea unor obiective militare. El încearcă să producă teamă, confuzie și neîncredere, să divizeze societatea și să îi convingă pe cetățeni că instituțiile statului nu îi pot proteja.
Armata trebuie să își păstreze credibilitatea prin profesionalism, competență, transparență și comunicare onestă. Încrederea publică nu poate fi cerută pur și simplu și nici construită prin mesaje triumfaliste. Ea trebuie câștigată și protejată prin rezultate, prin asumarea problemelor și prin informarea corectă a populației.
Cum poate fi menținută încrederea românilor în Armată? Cât de importantă este comunicarea strategică? Cum se combate propaganda fără a limita libertatea de exprimare? Și cât de pregătită este populația să reacționeze lucid în cazul unei crize militare?
Vom căuta răspunsuri în această seară, împreună cu generalul (r.) Dorin Toma.
Surse:
• NATO – „NATO 3.0: Why rebalancing the transatlantic relationship matters”
• NATO – Deterrence and defence
• MApN – Preluarea comenzii HQ Multinational Division South-East de către generalul Dorin
Toma
• Defense Romania – profilul profesional al gen. (r.) Dorin Toma
• Europa Liberă România – interviu cu generalul Dorin TomaUrmăriți în această seară, de la ora 19:00, la Publive Media TV, „NATO 3.0 și apărarea totală a României în caz de război”, cu generalul (r.) Dorin Toma.
