Editorial
Editorial de Ștefan Popescu
Așa cum am promis în postările mele, încerc să fac o radiografie a sportului românesc de performață, analizând federațiile sportive naționale pe ramurile de sport.
Astăzi voi aborda handbalul și forma sa de organizare.
Analiză profundă de personalitate. Întrebări unice la fiecare încercare.
...
Handbalul a fost sportul de echipă emblematic pentru România, atât la masculuin cât și la feminin. Mărturie stau titlurile modiale cucerite atât la masculin cât și la feminin, cât și alte clasări pe locuri fruntașe în competițiile sportive oficiale internaționale.
Ecuații, logică pură și IQ vizionar. Demonstrează-ți valoarea!
Dovedim genialitatea în fiecare zi
Se certifică abilitățile intelectuale de excepție ale posesorului
...
O serie de sportivi au devenit celebri pe plan mondial, cum au fost Gheorghe Gruia, Cristian Gațu, Cornel Penu, Nicolae Munteanu, Radu Voina și lista poate continua. Probabil că rezultatele deosebite au fost și rodul modelului de organizare din regimul comunist care vedea sportul de performanță ca un model de promovare al sistemului comunist, așa cum a fost și alte țări cu același regim. Acest mod de organizare sub tutela statului a fost perpetuat până în anul 2000, când a fost luată decizia de aliniere la valorile occidentale, primul pas fiind apariția Legii nr. 69/2000 privind educația fizică și sportul.
Această lege a introdus sistemul privat privind organizarea sportului de performanță, dovadă fiind regimul juridic de persoane de drept privat al federațiilor sportive naționale.
Legea nr.69/2000, a dat un termen de tranziție pentru schimbarea formei de organizare din persoane juridice de drept public în persoane juridice de drept privat, prin art. 94 din Lege care prevedea ca schimbarea să se facă în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii, termen ce a fost prelungit până la 31 decembrie 2001.
Și aici începe distracția. Deși regimul de dobândire a personalității juridice era reglementat prin OG 26/2000, presupunând încheierea de acte constitutive și statute pentru persoane juridice de drept privat, avizarea de către Ministerul Tineretului și Sportului, datele de identificare ale membrilor, dovada capitalului social inițial constituit prin aportul membrilor asociați, etc., în stil pur românesc, s-a făcut primul furt din banii publici, deturnând fondurile publice alocate funcționării federațiilor din subordinea MTS, în conturile noilor persoane juridice de drept privat, fiind vorba de sute de milioane de lei vechi. Dovezile sunt chiar în actele constitutive ale federațiilor aflate la dosarele de înființare, aflate la Grefele Tribunalelor competente teriotorial.
Să revenim la handbal și să vedem de ce am ititulat editorialul FRH – grădina zoologică a sportului românesc de performaanță.
În anul 2003 prin Hotărârea de Guvern nr. 666 din 5 iunie 2003, se recunoaște handbalul ca ramură sportivă profesionistă și se stabileau condițiile de practicare a handbalului profesionist. Asta presupunea constituirea cluburilor profesioniste ca societăți comerciale și înregistrarea lor ca atare în Registrul sportiv.
Însă ce să vezi? Diriguitorii handbalului au uitat să înființeze Liga profesionistă de handbal. Și așa au apărul Ligile cu trimitere la biologie, respectiv Liga Zimbrilor și Liga Florilor.
Însă aceste ligi, din documentarea mea, sunt doar pe hârtie, neavând personalitate juridică, dar comportându-se ca fiind profesioniste. Însă au uitat esențialul. Federațiile sportive fiind persoane juridice de drept privat, acestea nu se puteau constitui decât din structuri sportive organizate ca asociații și fundații de drept privat, iar Liga Profesionistă din cluburi sportive constituite ca societăți private pe acțiuni.
Analizând cele două ligi, am costatat următoarele:
– Liga zimbrilor este constituită din cluburi sportive de drept public, cu excepția Asociației Sportive Potaissa Turda, care este de drept privat care și ea este finanțată masiv de la bugetul local.
– Liga florilor este compusă exclusiv din cluburi sportive de drept public, finanțate integral de la bugetele autorităților publice centrale sau locale.
Nu ar fi nimic, dacă aceste cluburi, afiliate ilicit la FRH, ar contribui la bunul mers al sportului românesc, dar s-a dat drumul la un iureș de legitimare a sportivilor straini, în detrimentul sportvilor români, care nu prea mai există, baza de selecție constituită din cluburi scolare care să pregătească viitorii sportivi de performanță, fiind practic inexistentă.
Sportivii străini sunt se pare cei mai bine plătiți față de alte cluburi europene, iar rezultatele negative asupra sportului românesc la nivel de echipă națională scăzând dramatic.
Din datele publice, în Liga Zimbrilor sunt 28% dintre sportivi străini, iar la Liga Florilor procentul este de 48%.
Colac peste pupăză, a intervenit în ecuație și Inalta Curte de Casație și Justiție, care prin Decizia nr. 19/2023, publicată în Monitorul ofcial al României nr. 86/30.01.2024, a statutat cu putere de lege că membri federațiilor sportive nu pot fi decât structuri sportive constituite ca asociații și fundații de drept privat, decizie ignorată și de federații și, mai grav, chiar de către Agenția Națională pentru Sport.
Însă ce este de reținut este cu totul și cu totul altceva.
România a ratificat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană prin Legea nr. 157/2005. Ulterior, în vederea aderării, România a modificat corespunzător și Constituția, astfel că potrivit art. 11 România se obligă să respecte și să aplice cu bună credință pactele și tratatele pe care le-a ratificat, iar, după ratificare, acestea fac parte din legislația națională și au prioritate în aplicare față de legislația națională (art. 148(2) din Constituție).
În final, mă adresez direct Prim Ministrului Guvernului României.
Domnule Prim Ministru,
România a ratificat Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, așa cum a fost modificat și competat prin Tratatul de la Lisabona.
În urma modificărilor, s-a introdus și componeta de sport prin art. 165 din Tratat. Infuența art. 165 este esențială privind aplicarea dreptului comunitar asupra concurenței și libertăților fundamentale ale sportivilor. Astfel la nivelui Uniunii structurile sportive sunt exclusiv de drept privat și funcționează pe principiile economiei de piață. În raportul său pe anul 2025, Comisia de Cultură și Educație a Parlamentului European, a reținut că aportul structurilor sportive la PIB-ul Uniunii a fost de 2,8%. Unde este aportul structurilor sportive din România la PIB național?
Față de situația actuală, când legea este flagrant încălcată cu acceptarea tacită a Agenției Naționale pentru Sport, care nu- și exercită atributul de supraveghere și control al structurilor sportive, ba chiar pactizează cu acestea, deși nu are atribuții privind sportul de performanță, apreciez că este atributul dumneavoastră să interveniți pentru a face ordine în acest sector de interes național, întrucât protrivit art. 1, alin. 1 din HG 576/2023, Agenția Națională pentru Sport este sub directa dumneavoastră coordonare, cu respectarea art. 148 alin 4 din Constituție.
