Editorial
Scris de Daniela Călin
În contextul volumului mare de procese pe care instanțele de judecată civile sau penale trebuie să le soluționeze, medierea poate fi o soluție alternativă pentru a economisi timp și bani și pentru a evita stresul cauzat de prezentarea în fața organelor judiciare sau durata procesului.
Medierea a fost reglementată prin Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, care a suferit modificări, dar această cale nu este foarte utilizată de cei implicați în litigii, atât de mult pe cât ar trebui, din mai multe motive, cu toate că folosirea ei pe scară largă ar putea conduce la degrevare substanțială a rolului instanțelor și al parchetelor.
Analiză profundă de personalitate. Întrebări unice la fiecare încercare.
...
Ce este medierea?
Ecuații, logică pură și IQ vizionar. Demonstrează-ți valoarea!
Dovedim genialitatea în fiecare zi
Se certifică abilitățile intelectuale de excepție ale posesorului
...
Definiția dată de legiuitor în chiar articolul 1 al legii este aceea că ”medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor”.
Tot în conținutul legii se stipulează că medierea are la bază încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.
Principiile care guvernează medierea sunt neutralitatea, imparțialitatea și confidențialitatea, iar procedura se desfășoară cu consimțământul liber exprimat al părților.
Ce fel de conflicte pot fi soluționate pe calea medierii?
Se prevede în mod expres că persoanele fizice sau juridice își pot soluționa conflictele de orice natură prin mediere, chiar și după declanșarea unui proces în fața instanței de judecată, cu excepția faptului dacă legea prevede altfel.
La data adoptării, în cazul anumitor litigii, legea prevedea obligativitatea pentru părți de a participa la o ședință privind avantajele medierii fie înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, fie în termenul fixat de instanță în acest scop, după declanșarea procesului, sub sancțiunea respingerii cererii. Dovada îndeplinirii obligației de participare la ședința de informare se făcea cu certificatul de informare eliberat de mediatorul care realiza informarea iar în caz de refuz sau neprezentare din partea unei părți, se încheia un proces-verbal, care se depunea în instanță.
Prin Decizia nr. 266/2014, Curtea Constituțională a României a constat că ”prevederile art. 2 alin. (1) şi (12) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, sunt neconstituţionale şi contravin art. 21 din Constituţie care consacră accesul liber la justiţie”, astfel că părțile nu mai sunt obligate în prezent să se parcurgă procedura participării la ședința de informare privind avantajele medierii.
Procedura de mediere
Procedura de mediere are loc la cererea unei părți sau a ambelor, în cazul în care se prezintă împreună la mediator, iar înainte de începerea medierii, între părțile aflate în conflict și mediator se va încheia un contract de mediere, în scris, sub sancțiunea nulității absolute, care cuprinde clauzele expres prevăzute de lege sub sancțiunea anulării.
Medierea are loc, de regulă la sediul mediatorului, dar se poate desfășura și în alt loc convenit de părți cu mediatorul.
Părțile por fi asistate de avocat sau de alte persoane în condițiile convenite prin contract.
Procedura de mediere se închide, fie prin încheierea unei înţelegeri între părţi în urma soluţionării conflictului, fie prin constatarea de către mediator a eşuării medierii, fie prin depunerea contractului de mediere de către una dintre părţi.
La închiderea medierii, se încheie un proces-verbal care va fi semnat de părți, personal sau prin reprezentant și prin mediator, câte un exemplar original al procesului-verbal fiind înmânat fiecărei părți.
Dacă medierea eșuează, sau în caz de înțelegere parțială, părțile se pot adresa instanței de judecată competente sau pot apela la arbitraj.
Dacă părțile au ajuns la o înțelegere, se încheie un acord de scris care conține toate clauzele consimțite de ele și care are valoarea unui înscris sub semnătură privată.
În anumite condiții, acordul este titlu executoriu.
Medierea în materie penală
În materie penală, medierea poate fi parcursă atât în ceea ce privește latura penală, în cazul anumitor infracțiuni, cât și în ceea ce privește latura civilă, în vederea recuperării prejudiciilor de către victimă.
Procedura și particularitățile medierii și infracțiunile în cazul cărora se poate folosi vor fi explicate în această seară, în emisiunea ”Informat pe Drept”, de la ora 19:00, de la Publive Media TV de către invitatele mele, d-na mediator Steluța Năstase și de către d-na avocat Elena Olteanu, specializată în drept penal.
Urmăriți emisiunea!
